Premierul slovac, Peter Pellegrini, a afirmat joi că membrii relativ mai sărăci ai UE sunt dispuşi să-şi majoreze contribuţia la bugetul Uniunii post-Brexit pentru a menţine finanţarea coeziunii şi agriculturii la nivelul actual, relatează AFP preluată de Agerpres.
"Suntem dispuşi să contribuim mai mult la buget, estimând că UE trebuie să susţină financiar în continuare priorităţile sale cu acelaşi volum (de fonduri) ca în prezent", a declarat Peter Pellegrini la Bratislava, la finalul unei întâlniri a 15 ţări din UE, membre ale grupului "Prietenii Coeziunii".
Peter Pellegrini nu a dat detalii în legătură cu sumele avute în vedere, dar a sugerat că restul celor 27 de membri trebuie să acopere golurile după Brexitul prevăzut în martie 2019.
"Nu sunt de acord cu opinia potrivit căreia pentru o UE mai mică (după Brexit) va fi suficient un buget mai mic", a declarat premierul slovac, adăugând că este probabil valabil "pentru gestionarea sa, dar nu pentru investiţii în infrastructură şi dezvoltare".
"Politicile comune de coeziune şi agricolă trebuie să fie simplificate, eficiente şi suficient de flexibile pentru statele membre", a declarat grupul "Prietenii Coeziunii" într-un comunicat.
În opinia lor, "cele două politici ar trebui să fie finanţate la nivelul CFM (cadrul financiar multianual) 2014-2020", referindu-se la bugetul Comisiei Europene pentru perioada post-Brexit, 2021-2027.
Pe 2 mai, Bruxellesul a propus o reducere cu 7% a fondurilor de coeziune în bugetul global de 1.279 de miliarde de euro, pentru a compensa pierderea contribuţiei britanice.
Fondurile pentru agricultură, care, împreună cu fondurile pentru dezvoltare, reprezintă cea mai mare parte a bugetului, ar urma să fie reduse cu 5%.
"Dorim bugetul aşa cum este în prezent", a insistat Peter Pellegrini, adăugând că, "dacă bugetul trebuie redus, cerem mai multă flexibilitate" în alegerea cheltuielilor.
Declaraţia de la Bratislava a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia şi Ungaria, precum şi de membrii din zona euro: Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia şi Slovenia.
Ţările mai sărace din UE sunt dispuse să-și majoreze contribuția la bugetul post-Brexit
Explorează subiectul
București
3°C
Articole Similare

726
Petrolul intră adânc în buzunarele oamenilor, România este direct afectată: Europa rămâne vulnerabilă la şocurile geopolitice din regiunile îndepărtate (AEI)
726

1.143
Vladimir Lipaev susține că economia României este afectată de sancțiunile UE împotriva Rusiei
1.143

93
MOL reclamă la Comisia Europeană taxele conductei petroliere croate JANAF
93

2.958
Ruptură pe axa SUA-UE: Europa protestează vehement, după ce americanii au ridicat sancțiunile pe petrolul rusesc
2.958

3.284
Tensiunile escaladează - Șefa diplomației UE lansează un avertisment: 'SUA vor să divizeze Europa'
3.284

46
Exporturile agroalimentare ale UE au atins un maxim istoric în 2025
46

132
Claudiu Târziu: 9 spitale din 27 din cauza birocrației și incompetenței
132

159
Claudiu Târziu: România a fost obligată să închidă mine și capacități energetice
159

16.938
CJUE decizie care va genera efecte și în România: Autoritățile, obligate să accepte schimbarea de gen și a tuturor datelor de stare civilă
16.938

139
Gheorghe Falcă participă la negocierile interinstituționale la cel mai înalt nivel privind drepturile pasagerilor aerieni
139

8.390
VIDEO Situație aberantă în UE, în plină criză energetică: există 140.000 de reglementări / Terheș: „E o nebunie”
8.390

214
Șefa CE: „Revenirea la combustibilii fosili ruseşti ar fi o greşeală strategică. Prima responsabilitate a Europei este să-şi protejeze cetăţenii”
214

7.127
Criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, lecție dură pentru UE. Ursula von der Leyen recunoaște: Renunțarea la energia nucleară a fost o greșeală strategică
7.127















Comentează