Finalul de an în România se anunță unul extrem de dificil atât pentru administrația centrală, dar mai ales pentru administrația locală. Surse politice ne-au explicat că sunt multe primării mici din România care nu mai au bani nici măcar de salarii, iar datoriile din urmă vin ca un mare tăvălug.
Conform surselor, multe primării mici au terminat banii de salarii pentru anul în curs și solicită ajutor de la Guvern la rectificarea bugetară pentru a depăși această perioadă.
Mai mult, pentru micile primării din România vine și tăvălugul datoriilor din urmă. Sunt multe primării aflate în situația de a fi luat fonduri europene, nu le-au putut utiliza sau au primit sancțiuni în cadrul proiectului și acum vin din urmă corecțiile.
Aceste corecții pe fonduri europene presupun ca beneficiarul să plătească o anumită sumă de bani, iar cum primăriile sunt la fundul sacului, efectiv nu mai au de unde să dea acești bani.
Situația este una critică, mai ales că la rectificarea bugetară, premierul Ilie Bolojan a pus ”arici” la pungă și nu se mai obțin banii atât de ușor ca în alți ani.
Situație critică și în administrația centrală
Premierul Ilie Bolojan a avut o ieșire dură în ședința de Guvern, după ce a constatat că majoritatea miniștrilor încercau să găsescă scuze și argumente pentru a nu face reorganizarea personalului și alte măsuri de reducere a cheltuielilor.
Conform surselor noastre, premierul Ilie Bolojan s-a enervat și le-a cerut tuturor miniștrilor să vină, până vineri la ora 14.00, cu planul de reorganizare și cu planul de reducere a cheltuielilor.
De asemenea, Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor să nu cumva să apeleze la vechiul artificiu și să amâne cheltuieli în bugetul pe anul următor ”cum s-a mai practicat, pentru că vă furați singuri căciula”.
Surse politice ne-au precizat că aici premierul Ilie Bolojan s-a referit la modul în care miniștrii Guvernului Ciolacu au rostogolit datoriile din 2024 spre bugetul din 2025, un alt motiv pentru deficitul bugetar crescut.
Alocările pe domenii, la rectificarea bugetară, arată în felul următor:
La Sănătate se vor acorda în plus 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, în mare parte pentru a plăti medicamentele compensate, datorii către farmacii sau concedii medicale. Ministerul Sănătății a cerut un plus de 500 de milioane de lei și 280 de milioane pentru programele de sănătate
Către Ministerul Transporturilor pleacă în plus 2,1 miliarde de lei, bani necesari pentru acoperirea investițiilor și achitarea facturilor până la finalul anului.
Către ministerul Muncii pleacă un plus de 2,5 miliarde de lei, dintre care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici.
Către Ministerul Dezvoltării pleacă peste 2,5 miliarde lei.
Către Ministerul Energiei pleacă un plus de 1,2 miliarde lei, plăți pentru furnizori
Ministerul de Externe a cerut un plus de 100 de milioane de lei, dar deocamdată nu au primit nimic
Ministerul Educației va primi aproximativ 900 de milioane de lei.
Ministerul Mediului au cerut 4 miliarde de lei în plus, dar vor primi doar 600 de milioane de lei.
Către Ministerul Finanțelor pleacă un plus de 18,3 miliarde lei, dintre care 12,1 miliarde lei sunt doar dobânzile. De asemenea, 1,6 miliarde lei sunt Fondul de Rezervă Bugetară și restul sumei până la 18,3 miliarde sunt un buffer pentru investițiile din PNRR.
Ministerul Culturii a cerut aproximativ 375 de milioane de lei, dar au primit doar 6 milioane.
De la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei.
În cadrul rectificării bugetare s-a efectuat o tăiere de 10% la finanțarea partidelor politice.
Comentează