Surse politice afirmă că, în ședința Coaliției PSD–PNL–USR–UDMR de marți, 23 septembrie 2025, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a promis că va aproba proiectul Hidrocentrala Pașcani. În schimb, PSD ar renunța la planurile de a susține moțiunea simplă depusă de AUR împotriva acesteia. Potrivit acelorași surse, social-democrații așteaptă un gest public înainte de vot; dacă hidrocentrala nu primește avizul până la momentul dezbaterii, PSD va vota moțiunea.
Negocierea s-a purtat cu ceasul pe masă: „acord de mediu” acum, liniște la vot după. Înțelegerea pune presiune maximă pe Ministerul Mediului, în condițiile în care orice întârziere ar răsturna aritmetica din plen și ar transforma proiectul Pașcani într-un cartuș politic cu efect imediat.
Ce înseamnă, de fapt, „aprobarea” pentru Pașcani
Tehnic, nu e vorba de o „autorizație” generică, ci de acordul de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă după parcurgerea evaluării impactului, consultării publice și analizelor interinstituționale. Practic, e decizia instituției, asumată la vârful acesteia, care deschide (sau închide) calea celorlalte autorizații de construire/exploatare. Procedura e reglementată de lege și are propriul calendar și propriile condiționalități, nu poate fi redusă la o simplă semnătură „pentru și la cerere”.
În cazul Amenajării Hidroenergetice (AHE) Pașcani, dosarul a revenit în circuitul de mediu în 2025, cu Raportul privind impactul asupra mediului (RIM) și studiile conexe depuse oficial. Ministerul a organizat dezbateri publice la Dolhasca (25 februarie 2025) și Pașcani (26 februarie 2025), parte a procedurii standard. În 2023, proiectul a beneficiat și de o exceptare parțială de la anumite etape, cu notificarea Comisiei Europene – un semn că autoritățile au încercat să accelereze un șantier început înainte de 1989 și blocat de decenii.
Proiect vechi, mize noi
AHE Pașcani, pe râul Siret, include baraj, evacuator și acumulare cu rol energetic, de protecție la viituri și potențial pentru irigații. Dincolo de promisiunile politice, vorbim de un obiectiv cu istoric încărcat și investiții fragmentate de-a lungul anilor, readus în prim-plan de Hidroelectrica, care a mai făcut pași în 2025 la capitolul exproprieri și achiziții de echipamente critice pentru baraj. Proiecte înrudite – de la Jiu (Livezeni–Bumbești) la Cerna–Belareca – au primit acorduri de mediu în 2025, ceea ce alimentează așteptarea că Pașcani ar putea urma același traseu accelerat.
Pe dos, Pașcani vine cu dosar greu: debit ecologic, conectivitate pentru ihtiofaună, impact asupra siturilor Natura 2000, sedimente și alternative tehnologice. RIM-ul și studiile aferente pun pe hârtie aceste teme sensibile, iar acordul – dacă va fi emis – va trebui să le condiționeze strict. De altfel, chiar anunțurile titularului precizează explicit că decizia posibilă a ministerului este ori emiterea acordului, ori respingerea solicitării, după o evaluare completă.
Politica întâlnește procedura
În plan politic, înțelegerea pe surse PSD–PNL–USR–UDMR e menită să dezamorseze moțiunea AUR împotriva ministrei Mediului. Social-democrații vor „dovada” imediată: un anunț public și, ideal, semnarea acordului înainte de vot, altfel pivot spre susținerea moțiunii. Miza nu e doar supraviețuirea unui ministru, ci și livrarea unui obiectiv cu simbolistică mare în Moldova – și cu utilitate reclamată insistent de autoritățile locale.
Doar că procedurile de mediu nu se comprimă fără riscuri juridice. Experiențele recente arată că acte grăbite, cu hibe de fundamentare, ajung contestate în instanță și pot fi suspendate, împingând proiectele înapoi la linia de start.
Dacă Ministerul Mediului emite acordul, Hidroelectrica poate trece la autorizațiile ulterioare și la contractele care pun în mișcare efectiv șantierul, cu condițiile de mediu bătute în cuie. Dacă nu, nu doar moțiunea capătă tracțiune: proiectul intră iar într-un con de umbră, iar dezbaterea se mută din comisiile tehnice în platourile TV.
Comentează