Sunt necesare acţiuni urgente pentru protejarea biodiversităţii pădurilor,din cauza ratei alarmante de defrişare (ONU)

Este necesară o acţiune urgentă pentru conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel mondial, din cauza ratei alarmante de defrişare şi degradare, iar conservarea biodiversităţii la nivel mondial depinde în totalitate de modul în care interacţionăm şi utilizăm pădurile, se arată în noua ediţie a raportului "Statutul pădurilor lumii", publicat vineri, de Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice.

Raportul a fost realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) pentru prima dată în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi cu asistenţă tehnică din partea Centrului Mondial pentru Monitorizarea Conservării al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP-WCMC).

În raport se subliniază că începând cu 1990, aproximativ 420 de milioane de hectare de păduri s-au pierdut ca urmare a conversiei pădurilor în alte destinaţii ale terenurilor, deşi defrişarea a încetinit în ultimele trei decenii.

Criza COVID-19 a scos în evidenţă importanţa conservării naturii şi a utilizării durabile, forţându-ne să recunoaştem că sănătatea umană depinde de sănătatea ecosistemului.

Protecţia pădurilor joacă un rol esenţial în acest sens, deoarece acestea includ cea mai mare parte a biodiversităţii terestre din lume. După cum se arată în raport, pădurile conţin 60.000 de specii diferite de arbori, 80% din speciile amfibiene, 75% din speciile de păsări şi 68% din toate mamiferele de pe Pământ.

Evaluarea resurselor forestiere globale 2020 a FAO, menţionată în raport, a arătat că, în ciuda scăderii defrişărilor în ultimul deceniu, aproape 10 milioane de hectare de pădure sunt pierdute anual ca urmare a conversiei pădurilor în terenuri agricole şi alte destinaţii ale terenurilor.

"Defrişarea şi degradarea pădurilor continuă într-un ritm alarmant, contribuind în mod semnificativ la pierderea continuă a biodiversităţii", au declarat directorul general al FAO, Qu Dongyu şi directorul executiv al UNEP, Inger Andersen, în introducerea raportului.

Raportul oferă o imagine de ansamblu a biodiversităţii forestiere, inclusiv hărţi care indică pădurile lumii unde încă se păstrează resurse bogate de floră şi faună, cum ar fi cele din nordul Anzilor şi părţi ale bazinului Congo, dar şi pădurile unde aceste resurse au fost pierdute.

Un studiu special, parte a raportului, realizat de Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene şi Serviciul Forestier al SUA a identificat la nivel mondial 34,8 milioane de situri forestiere, cu dimensiuni cuprinse între 1 hectar şi 680 milioane hectare. Sunt necesare urgent eforturi mai mari de restaurare pentru a reuni fragmentele de pădure.

Pe măsură ce FAO şi UNEP se pregătesc să conducă Deceniul Naţiunilor Unite privind restaurarea ecosistemelor din 2021 iar ţările discută un Cadru Global pentru Biodiversitate pentru viitor, Qu şi Andersen şi-au exprimat angajamentul pentru a spori cooperarea la nivel mondial pentru restabilirea ecosistemelor degradate şi deteriorate, combaterea schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii.

"Pentru a inversa procesul de defrişare şi pierderea biodiversităţii, avem nevoie de schimbări transformaţionale în modul în care producem şi consumăm alimente. De asemenea, trebuie să conservăm şi să gestionăm pădurile şi copacii printr-o abordare integrată şi să remediem pagubele produse prin eforturi de reîmpădurire", au spus Qu şi Andersen.

În raport se arată că Obiectivele de la Aichi pentru Biodiversitate de a proteja cel puţin 17 la sută din suprafaţa terestră până în 2020 a fost atins pentru păduri, deşi este încă nevoie de progrese pentru a asigura reprezentativitatea şi eficacitatea unei astfel de protecţii.

Un studiu realizat de UNEP-WCMC pentru acest raport arată că cea mai mare creştere a suprafeţelor forestiere protejate s-a produs în pădurile tropicale. Mai mult, peste 30 la sută din toate pădurile tropicale, pădurile subtropicale uscate şi pădurile temperate oceanice sunt acum localizate în arii protejate.

Securitatea alimentară şi mijloacele de trai a milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri. Pădurile oferă peste 86 de milioane de locuri de muncă. Dintre cei care trăiesc în sărăcie extremă, peste 90% depind de păduri pentru hrană, lemn de foc sau o parte din mijloacele de trai ale acestora. Acest număr include opt milioane de oameni extrem de săraci şi dependenţi de pădure doar în America Latină, se mai arată în raport.