SUA sar în apărarea Germaniei, care și-a atras critici în contextul crizei din Ucraina: 'Sunt hotărâţi să răspundă rapid, eficient şi într-un front unit'

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a asigurat duminică la postul NBC că nu are ''nicio îndoială'' asupra determinării Germaniei în faţa Rusiei, în contextul în care Berlinul şi-a atras critici pentru refuzul de a livra arme Kievului şi pentru poziţiile rezervate referitoare la sancţiunile împotriva Rusiei în cazul unui atac al acesteia asupra Ucrainei.

''Vă pot spune că germanii împărtăşesc deplin îngrijorările noastre şi că ei sunt hotărâţi să răspundă rapid, eficient şi într-un front unit'', a declarat Blinken, potrivit France Presse, scrie AGERPRES.

''Nu am nicio îndoială pe acest subiect'', a insistat şeful diplomaţiei americane, întrebat la NBC şi despre comentariile comandantului marinei germane - Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, conform căruia preşedintele rus Vladimir Putin ''merită probabil'' respect şi peninsula Crimeea ''niciodată nu va reveni înapoi'' Ucrainei.

În extrase dintr-un interviu publicate duminică de Sueddeutsche Zeitung, cancelarul german Olaf Scholz a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei.

''Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar încălca principii convenite împreună (...) În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră'', a explicat cancelarul german, avertizând că nimeni nu trebuie să creadă că există vreo astfel de măsură care să nu aibă efecte negative asupra Germaniei. Pe de altă parte, Scholz a menţionat că nu împărtăşeşte impresia conform căreia SUA şi UE nu ar putea cădea de acord asupra unui set de sancţiuni împotriva Rusiei.

Într-o altă intervenţie pe care a avut-o duminică, la postul CBS, Antony Blinken s-a declarat ''deplin convins, pe baza numeroaselor consultări pe care le-am avut cu aliaţii şi partenerii noştri europeni, că va exista un răspuns imediat, calibrat şi unit'' dacă Rusia atacă Ucraina, aceasta ''indiferent de ce va face Rusia'', care a masat importante efective militare la frontiera ucraineană.

El a răspuns astfel unei întrebări despre posibile divergenţe între statele europene asupra măsurilor împotriva Rusiei dacă aceasta recurge doar la un atac de mică amploare împotriva Ucrainei şi nu la o invazie, la care s-a referit şi preşedintele american Joe Biden într-o declaraţie. Preşedintele SUA a evocat un posibil răspuns diferit al aliaţilor în cazul unei ''incursiuni minore'' a Rusiei în Ucraina, faţă de o invazie propriu-zisă, declaraţie care a provocat stupoare şi asupra căreia Casa Albă a fost nevoită să revină cu precizarea că orice nouă acţiune militară a Rusiei contra Ucrainei va fi considerată o invazie.

Secretarul de stat al SUA a răspuns şi criticilor exprimate de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a cerut Occidentului să nu aştepte un atac împotriva ţării sale şi să impună acum Rusiei sancţiuni preventive. ''Tot ceea ce noi facem, inclusiv elaborarea în mod unit cu europenii a consecinţelor masive pentru Rusia, este conceput astfel încât să intre în calculele preşedintelui (rus Vladimir) Putin, pentru a-l împiedica şi descuraja să lanseze o agresiune, chiar dacă continuăm eforturile diplomatice în acest timp'', a explicat şeful diplomaţiei americane. Impuse încă de acum, astfel de sancţiuni ''şi-ar pierde efectul de descurajare'', a atras el atenţia.

Blinken a anunţat vineri, după o întrevedere avută la Geneva cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina. Blinken şi Lavrov au convenit că Washingtonul va prezenta Moscovei săptămâna viitoare răspunsuri scrise asupra cererilor Rusiei cu privire la arhitectura de securitate europeană. Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.