Statinele administrate preventiv persoanelor cu risc redus de boli cardiovasculare oferă prea puţine beneficii (studiu)

Administrarea preventivă a statinelor poate conduce, în unele cazuri, la apariţia unor probleme de sănătate şi prezintă puţine beneficii, susţine un studiu publicat în British Medical Journal (BMJ), citat joi de Press Association preluat de agerpres.

Potrivit recomandărilor Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie, milioane de persoane care nu au suferit infarct sau accident vascular cerebral ar trebui să ia statine ca măsură de prevenţie. Însă experţii care au publicat studiul recent în BMJ susţin că medicamentele din această clasă fac mai mult rău decât bine şi oferă mult prea puţine beneficii persoanelor cu risc redus de apariţie a acestor probleme de sănătate.

Statinele sunt administrate pentru reducerea valorilor colesterolului din sânge.

Un nivel ridicat de lipoproteine cu densitate scăzută (LDL), cunoscute şi sub denumirea de ''colesterol rău'', poate duce la acumularea plăcii de aterom - depozite de substanţe grase şi colesterol - pe pereţii vaselor sangvine, ceea ce poate conduce la blocaje urmate de infarct sau accident vascular cerebral.

Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire din Anglia (NICE) a recomandat în 2014 ca statinele să fie oferite persoanelor cu risc de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani mai mare de 10%.

Paula Byrne şi John Cullinan de la Universitatea Naţională Galway din Irlanda şi Susan Smith de la Colegiul Regal al Chirurgilor din aceeaşi ţară susţin că beneficiile administrării statinelor sunt neclare în cazul multor persoane. Potrivit acestora, oamenii de ştiinţă au descoperit că utilizarea statinelor poate fi asociată cu o creştere rară însă gravă a riscului de apariţie a unor probleme musculare, diabet şi accident vascular cerebral hemoragic.

Potrivit cercetătorilor, un bărbat de 65 de ani căruia îi sunt prescrise statine, fumător, cu hipercolesterolemie şi hipertensiune, care nu suferă de boli de inimă, îşi poate reduce astfel riscul de probleme cardiace sau accident vascular cerebral în următorii zece ani de la 38% la 29%. Însă o femeie de 45 de ani, cu risc scăzut, nefumătoare, cu hipercolesterolemie şi hipertensiune uşoară, va beneficia de o scădere a riscului de la valoarea oricum mică de 1,4% la 0,8%. Această scădere a riscului este aşa de mică încât nu justifică administrarea de statine, susţin oamenii de ştiinţă.

Specialiştii au analizat de asemenea introducerea în 2016 a unor recomandări la nivel european pentru administrarea de statine mai multor persoane. Ei au descoperit că proporţia celor cu vârste peste 50 de ani din Irelanda care deveneau astfel eligibili pentru a primi statine a crescut de la 8% în 1987 la 61%.

''Deşi statinele sunt prescrise în mod obişnuit, rămân întrebări serioase cu privire la beneficiile lor şi acceptabilitatea lor pentru prevenţia primară, în special la pacienţii cu risc redus de boli cardiovasculare'', au notat autorii studiului.

Profesor Metin Avkiran din cadrul British Heart Foundation a declarat că ''dovezile a numeroase studii clinice, efectuate chiar şi cu peste două decenii în urmă, demonstrează că statinele reprezintă o modalitate eficientă de reducere a riscului de infarct'', însă persoanele cu risc scăzut în acest sens ''ar trebui să ajungă la această decizie (de administrare a statinelor - n.r.) împreună cu medicul lor de familie''.

Profesor Helen Stokes-Lampard de la Royal College of General Practitioners a subliniat la rânsul său că, ''la fel care oricare alte medicamente, statinele pot avea efecte adverse''.

''Cu siguranţă, pacienţii au dreptul de a se întreba dacă statinele sunt cea mai bună terapie de urmat în cazul lor şi, aşa cum se întâmplă cu orice medicament prescris pe termen lung, este important să se efectueze evaluări periodice pentru a se afla dacă acestea se dovedesc benefice pentru pacient'', a adăugat Stokes-Lampard.