SOS România susține că anul 2025, primul an parlamentar al partidului, a fost marcat de conflicte politice, presiuni instituționale și tentative de diminuare a influenței sale în Parlament. Într-un comunicat de presă, SOS România afirmă că formațiunea a fost ținta unor „șantaje, amenințări și abuzuri politice și juridice”, dar că și-a menținut poziția antisistem și discursul suveranist.
Acuzații la adresa coaliției de guvernare
Potrivit comunicatului, încă de la începutul sesiunii parlamentare, coaliția aflată la guvernare, PNL–PSD, ar fi recurs la „racolarea și șantajarea” unor parlamentari aleși pe listele SOS România, cu scopul de a slăbi reprezentarea partidului în Legislativ.
Totodată, formațiunea arată că mai mulți senatori și deputați au fost excluși din partid în 2025, fiind considerați „trădători” după ce ar fi intrat în „jocuri politice subterane”.
Critici dure la adresa politicilor guvernamentale
SOS România afirmă că a fost „singurul partid” care s-a opus public concedierilor masive din sectorul public, majorării taxelor și impozitelor, obligării mamelor aflate în concediu de creștere a copilului la plata contribuțiilor de sănătate, precum și taxării pensiilor mai mari de 3.000 de lei.
Formațiunea califică aceste măsuri drept „profund nedrepte față de populație”.
De asemenea, partidul critică așa-numita „ordonanță-trenuleț”, despre care spune că „împovărează economia, blochează inițiativa privată și lovește în clasa de mijloc”.
Rolul Dianei Șoșoacă, subliniat de partid
În comunicat, SOS România evidențiază rolul președintei sale, Diana Iovanovici-Șoșoacă, despre care afirmă că a refuzat să cedeze presiunilor politice și instituționale.
Formațiunea susține că aceasta a propus Guvernului peste 40 de măsuri pentru reducerea risipei bugetare, care nu ar fi fost preluate de Executiv.
Partidul mai afirmă că lidera sa s-a opus ferm implicării României în conflictul din Ucraina și a avut o activitate intensă pe plan internațional, inclusiv participări la forumuri și întâlniri externe.
Activitate civică și poziții controversate
SOS România menționează implicarea în acțiuni caritabile, inclusiv în zone afectate de crize sau inundații, precum și poziționări ferme împotriva Legii Vexler și a Institutului „Elie Wiesel”.
Formațiunea susține că a fost „singura” care a contestat public aceste inițiative și anumite gesturi ale unor parlamentari.
Concluzia partidului
În final, SOS România afirmă că anul 2025 a consolidat partidul ca „un actor politic antisistem”, atât pe plan intern, cât și internațional, susținând că formațiunea și lidera sa „au menținut o opoziție fermă față de acțiuni considerate periculoase pentru democrație și interesul național”.
Comentează