Un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS în luna decembrie 2025 indică un nivel scăzut de încredere în personalitățile politice și o evaluare profund critică a principalelor instituții ale statului.
Încrederea în personalitățile politice
Încrederea în liderii politici analizați este, în ansamblu, redusă, niciuna dintre personalități neîntrunind o majoritate clară de evaluări pozitive. Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți, însă 54% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta, ceea ce indică o percepție publică profund polarizată.
George Simion întrunește 37% încredere multă sau foarte multă, în timp ce 58% dintre respondenți exprimă evaluări negative. Nicușor Dan obține un nivel similar, cu 35% încredere pozitivă și 60% negativă, datele sugerând dificultatea liderilor vizibili de a depăși un plafon de acceptare publică.
Niveluri ridicate de neîncredere se înregistrează și în cazul lui Ilie Bolojan și al lui Sorin Grindeanu, ambii având aproximativ 70% evaluări negative, în condițiile în care doar un sfert dintre respondenți declară multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% opinii negative și doar 16% pozitive, confirmând statutul său de figură extrem de controversată.
Vizibilitate redusă și imaginea instituțiilor
Pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, sondajul indică un nivel semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%, ceea ce sugerează o vizibilitate încă limitată la nivel național și o capacitate redusă de a influența percepțiile electoratului larg.
Evaluarea instituțiilor publice și sociale evidențiază o polarizare clară între structurile asociate cu siguranța și cele legate de actul de guvernare. Armata se bucură de cea mai bună imagine, cu 81% opinii bune sau foarte bune, urmată de Biserică, apreciată pozitiv de 76% dintre respondenți, și de Pompieri, cu un nivel de încredere de 65%.
Uniunea Europeană are, de asemenea, o percepție favorabilă majoritară, 55% dintre respondenți declarând o părere bună sau foarte bună, ceea ce indică menținerea unui nucleu solid de susținere publică în pofida discursurilor critice din spațiul politic intern.
Instituțiile politice, la cote minime de încredere
La polul opus se află instituțiile politice și cele ale justiției, evaluate preponderent negativ. Justiția este apreciată pozitiv de doar 24% dintre respondenți, Parlamentul de 25%, iar Guvernul și Curtea Constituțională a României de câte 26%, datele indicând o ruptură profundă între cetățeni și instituțiile responsabile de decizie și arbitraj.
Imaginea televiziunilor este, la rândul său, sever deteriorată, 62% dintre respondenți declarând o părere proastă sau foarte proastă, ceea ce reflectă o erodare accentuată a încrederii în mass-media tradițională și în rolul acesteia de furnizor credibil de informație. Propaganda anti-justiție din ultimele luni a dat roade, încrederea în justiție fiind pe ultimul loc în sondajul CURS.
Metodologie
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică.
Comentează