Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, a afirmat luni că a asistat relativ recent la un linşaj antisemit public, demn de tristă amintire, desfăşurat chiar în Parlamentul României, context în care a subliniat că legea iniţiată de el reprezintă "un pas major înainte, nu doar pentru România, ci şi pentru Europa".
"Zilele trecute s-au împlinit 85 de ani de la Pogromul legionar antievreiesc din Bucureşti. Una din ţintele principale ale acestui Pogrom a fost chiar Templul Coral în care ne aflăm astăzi. Şi, după toată această perioadă, care pare foarte mare, am fost întrebat din nou şi din nou de ce mai este nevoie de încă o comemorare. Au fost atât de multe comemorări de-a lungul anilor, s-a spus tot ce se putea spune, am descoperit şi ştim absolut tot ce trebuia şti. (...) În timp, am văzut, poate am şi înţeles uneori, că în unele dintre foarte puţinele constante ale lumii sunt, într-un mod foarte ironic, răul şi speranţa în acelaşi timp", a declarat Silviu Vexler, cu prilejul ceremoniei dedicate Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti, organizată de FCER, conform AGERPRES.
„Vedem o explozie a antisemitismului”
Potrivit preşedintelui FCER, cea mai importantă întrebare care trebuie pusă într-un astfel de moment este dacă de la precedenta comemorare s-a schimbat cu adevărat ceva în bine.
"Cel puţin aşa ne-am dori. Ce am văzut noi? Am văzut o explozie a antisemitismului la nivel internaţional şi, din păcate, şi la nivel naţional, am văzut eforturile depuse, cu ghilimelele de rigoare, pentru normalizarea urii în dialogul public şi în societate. Am văzut, din păcate, chiar şi cum arată un linşaj antisemit public, demn de tristă amintire a anilor de la începutul Holocaustului, care s-a desfăşurat relativ recent chiar în Parlamentul României, la instigarea unor forţe şi a unor oameni care pretind în mod insistent că sunt tocmai apărătorii democraţiei. Dar în acelaşi timp, am văzut şi că schimbarea în bine este posibil, ce e drept cu şi mai multe eforturi", a arătat Silviu Vexler.
Legea Vexler, „scut de protecție pentru democrație”
În acest context, deputatul a susţinut că intrarea în vigoare a legii privind combaterea extremismului, "care a devenit cunoscută aparent public ca "Legea Wexler", este un pas major înainte, nu doar pentru România, ci şi pentru Europa.
"Această lege îmi permit să spun că reprezintă o reafirmare legală şi morală decisivă de responsabilitate, atât pentru ceea ce s-a întâmplat în trecut, cât şi pentru ceea ce se întâmplă în prezent, dar mai ales pentru ceea ce se va întâmpla în viitor, atât pentru că oferă autorităţilor statului instrumentele legale atât de necesare pentru combaterea acestor flageluri care aproape au distrus România de mai multe ori, dar mai ales pentru că opreşte erorile legale care au permis ca timp de zeci de ani cei care neagă Holocaustul, cei care promovează cultul criminalilor de război, cei care promovează imaginea şi cultul tocmai al celor care au contribuit în mod decisiv la combaterea, la înfăptuirea Holocaustului din România să scape nepedepsiţi. Cel puţin, în ceea ce mă priveşte, am văzut şi continui să văd acest proiect de lege ca un scut de protecţie al societăţii democratice, dar în acelaşi timp şi o justiţie morală peste ani şi peste vremuri pentru victimele Holocaustului. Un astfel de moment nu ar fi fost posibil fără sprijinul fundamental al PSD, PNL, USR, UDMR şi, în mod evident, al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, dar mai ales a fost posibil datorită susţinerii acordate de conducerea Parlamentului României şi de Guvernul României", a argumentat parlamentarul.
Silviu Vexler a subliniat că cea mai importantă responsabilitate pe care Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România o are este tocmai păstrarea memoriei şi a mulţumit pentru sprijinul acordat de instituţiile statului.
"Manuscrisele nu ard. (...) Am fost informat că printr-o colaborare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a Televiziunii Române şi a Centrului pentru Studiere a Istoriei Evreilor din România, din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, un document istoric unic a fost redescoperit şi adus la suprafaţă", a mai spus preşedintele FCER.
Ce prevede legea împotriva extremismului
Legea modifică OUG 31/2002 și Legea 157/2018 și întărește cadrul juridic privind combaterea antisemitismului și a extremismului. Printre principalele prevederi:
sunt interzise organizațiile, simbolurile și materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob;
este sancționată explicit negarea, contestarea sau minimalizarea Holocaustului din România;
este definită clar Mișcarea Legionară ca organizație fascistă activă între 1927 și 1941;
se interzice promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război;
distribuirea materialelor antisemite devine infracțiune, inclusiv în mediul online.
Pedepsele prevăzute includ închisoare și interzicerea unor drepturi, în funcție de gravitatea faptelor.
Legea, contestată și apoi promulgată
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan, pe motiv de neclaritate a termenului „Mișcarea Legionară”. CCR a respins sesizarea în unanimitate. Actul normativ a fost retrimis Parlamentului, readoptat în forma inițială și promulgat ulterior, în decembrie 2025.
Voturile împotrivă au venit din partea AUR, SOS România și POT.
Comentează