Serele şi solariile devin extrem de costisitoare pe durata iernii mai ales când temperaturile exterioare sunt mult sub zero grade şi e nevoie de aer cald permanent.
"Avem deja aproape două săptămâni cu temperaturi scăzute, mult sub zero grade Celsius, temperaturi care ne-au obligat să menţinem căldura în sere şi solarii la un nivel urcat, inclusiv pe durata nopţii. Cele mai joase temperaturi s-au înregistrat, dimineaţa devreme şi a trebuit să fim mult mai atenţi pentru a păstra a o temperatură de interior constantă. Pe lângă temperaturile scăzute, iarna din acest an a fost bogată în zăpadă şi a existat teama că, anumite solarii ar putea ceda sub greutatea omătului, dar din fericire n-am avut parte de asemenea întâmplări. Salvarea noastră a fost menţinerea în interior a unei călduri optime, încât zăpada depusă să se topească" a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Dinu Ardelean, proprietar al unei afaceri în domeniul legumiculturii din localitatea Dăneşti, membru al Asociaţiei Legumicultorilor Maramureş.
Potrivit acestuia, întreţinerea unei călduri constante în sere şi solarii înseamnă cheltuieli însemnate cu combustibil solid şi lichid.
"Lemnul sau păcura pentru încălzire au devenit mai scumpe de la un la altul, iar a procura păcura din ţară a devenit o adevărată aventură, încât unii fermieri au renunţat la încălzirea cu păcură a serelor. Până la urmă, încălzim serele şi solariile cu lemn. Avem instalaţii de încălzire adaptate; tubulaturi trase prin sol care permit un circuit al aerului cald pe o suprafaţă cât mai mare (...) Această modalitate de încălzire permite menţinerea unui aer cald la interior, dar şi sol parţial dezmorţit pentru a sprijini culturile legumicole. Câte despre costuri? Totul depinde de suprafaţa încălzită, dimensiunea serei sau a solarului. De exemplu, anul trecut pentru cele trei solarii am cheltuit doar cu lemnele necesare încălzirii aproape 19.000 de lei, iar anul acesta dacă temperaturile se menţin la fel de scăzute timp îndelungat, sigur depăşesc această sumă. Am şi colegi cu solarii mai mici, însă şi aici pentru a menţine o temperatură constantă tot vor fi costuri. Există persoane care în ultimii zece s-au mutat din oraş la sat şi încet, încet s-au apucat de legumicultură din pasiune, apoi şi-au dat seama că pot asigura o hrană sănătoasă pentru familie din resurse proprii, au diversificat culturile, adus specii din altă zonă a ţării şi străinătate, lucru lăudabil. Alţii, e drept mai puţini au început să vândă din grădină unor apropiaţi realizând că pot face mici venituri" a mai spus Dinu Ardelean.
Legumicultorul din Dăneşti s-a arătat sceptic în privinţa preţurilor la trufandale care ar putea ajunge pe piaţă în această primăvară la valoarea anului trecut.
"Totul pleacă de la costuri şi nici măcar nu socotesc munca, dar tare mă tem că, producătorii vor veni pe piaţă în primăvară cu preţuri ajustate. Agricultura, azi, practicată şi de cei care o fac pentru familie a ajuns să nu mai fie ieftină. A întreţine funcţionale culturile pe durata iernii a ajuns să coste. Lemnul, costă(...)Revenind la preţurile din această primăvară; sigur preţurile vor creşte, dar nu foarte mult. Trebuie să avem în vedere că produsele de grădină sunt perisabile şi nimeni nu şi doreşte să la aducă acasă din piaţă" a fost de părere Dinu Ardelean.
Consultantul agricol, Andreea Mic a declarat, pentru AGERPRES, că preţurile la toate produsele de grădină autohtone ar putea suferi unele schimbări.
"Spre sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie, odată cu apariţia primelor produse o să putem vedea mica urcare de preţ la produse, însă, nu foarte mare, probabil un leu sau doi, pe unele produse. Fermierii vor fi nevoiţi să facă unele mişcări de preţ pentru că din toamna anului trecut, majoritatea cheltuielilor pe energie au crescut, iar munca în grădină este legată şi de energie. Legumicultorii sunt conştienţi că nu pot pune preţuri exagerate pentru că ar risca să nu şi valorifice marfa produsă" a spus Andreea Mic.
În judeţul Maramureş există peste 30 de legumicultori asociaţi şi un număr important de producători individuali care valorifică producţia pe piaţa liberă sau cea organizată.
De asemenea, un număr mic de fermieri participă la târgul săptămânal organizat de Asociaţia Producătorilor Tradiţionali şi Ecologici din Maramureş, comercializând legume şi fructe, produse conservate dar şi alte bunuri alimentare.
În municipiul Baia Mare mai funcţionează şi o reţea de cinci magazine cu specific de legume-fructe care achiziţionează o parte din producţia legumicultorilor din judeţ.
Pe piaţa liberă, fermierii autohtoni sunt concuraţi de comercianţi cu certificat de producător care importă legume din Polonia sau Ungaria.
De asemenea, Primăria municipiului Baia Mare a anunţat recent că anul acesta va moderniza Piaţa Izvoare, principala piaţă agroalimentară, investiţia fiind evaluată la peste 25 milioane lei.
Comentează