Senatul a adoptat legea privind înfiinţarea Muzeului Totalitarismului Comunist

Senatorii au adoptat, în şedinţa plenului de marţi, iniţiativa legislativă a lui Sorin Ilieşiu privind condamnarea totalitarismului comunist şi cultivarea memoriei naţionale antitotalitare, care prevede înfiinţarea Muzeului Naţional al Totalitarismului Comunist şi construirea Monumentului naţional al victimelor totalitarismului comunist. 

Astfel, potrivit propunerii de lege amendate în Comisia juridică, acest monument va fi amplasat în centrul intersecţiei de la Piaţa Universităţii din Bucureşti, "simbol al luptei anticomuniste", fiind reprezentat de o cruce din oţel inoxidabil având o dimensiune de 20-25 de metri, însoţită de steagul României. 

Pe soclul monumentului vor fi scrise două texte - a) "Acest monument a fost înălţat din iniţiativa Parlamentului, în memoria milioanelor de victime ale totalitarismului comunist din România" şi b) "Să nu uităm crimele comunismului, pentru ca acestea să nu se mai săvârşească vreodată!". 

"Se înfiinţează Muzeul Naţional al Totalitarismului Comunist, în primul trimestru al anului 2016, având sediul în Bucureşti, cu respectarea prevederilor Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată. Muzeul se deschide publicului în termen de nouă luni de la înfiinţare", se mai arată în propunerea legislativă la articolul 4. 

De asemenea, printr-un amendament operat actului legislativ şi adoptat de plenul Senatului se propune ca Academia Română să elaboreze, în termen de 150 de zile de la adoptarea legii, un raport "ştiinţific şi obiectiv" pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru memoria naţională. 

Acest raport va fi elaborat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, în trei versiuni - una detaliată de aproximativ 300 de pagini, una sintetică de 10-15 pagini şi un rezumat de trei pagini. 

Raportul va fi prezentat, în versiune sintetică, de către preşedintele Academiei Române, Camerelor reunite ale Parlamentului, urmând ca documentul să fie adoptat de către Senat şi Camera Deputaţilor în respectiva şedinţă de plen comun cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. 

Raportul va fi editat în limba română în anul 2016, urmând să fie tradus, cu sprijinul Guvernului şi al Institutului Cultural Român, până la data de 1 iunie 2017, în limbile maghiară, engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă şi chineză. 

Acesta va fi publicat pe site-urile Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Academiei Române, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Culturii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului pentru românii de pretutindeni, Institutului Cultural Român, ambasadelor şi ale posturilor publice de radio şi televiziune. 

Legea are un caracter ordinar, iar Senatul a adoptat-o, în calitate de primă Cameră sesizată în acest caz, cu 57 de voturi "pentru", patru "împotrivă" şi opt abţineri. AGERPRES