Germania intenţionează să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din produsul intern brut (PIB) până în 2029, finanţând această creştere printr-un program de împrumuturi în valoare de aproape 400 de miliarde de euro, potrivit unor surse citate de Reuters, transmite news.ro.
Decizia vine ca un semnal strategic din partea cancelarului Friedrich Merz, înaintea summitului NATO din această săptămână.
Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania a atins în 2024 pragul de 2% din PIB pentru apărare – obiectiv al Alianţei NATO – prin intermediul unui fond special creat de fostul cancelar, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Potrivit surselor, bugetul german pentru apărare va creşte de la 95 miliarde de euro în 2025 la 162 miliarde de euro în 2029. Cabinetul urmează să aprobe marţi proiectul de buget pentru 2025 şi cadrul bugetar pentru 2026, care includ investiţii record de 115,7 miliarde euro în 2025 şi 123,6 miliarde în 2026 – faţă de 74,5 miliarde în 2024.
Stimulent pentru redresarea economică
Această explozie de investiţii face parte din planul noii guvernări de a stimula economia Germaniei, care nu a mai înregistrat creştere economică în ultimii doi ani, şi pentru care se prognozează stagnare şi în 2025.
Sprijinul bugetar va fi susţinut de un fond special de infrastructură în valoare de 500 miliarde de euro, aprobat în martie, care este exceptat de la regulile stricte ale aşa-numitei ”frâne a datoriei” – ce limitează împrumuturile la 0,35% din PIB. În 2025 şi 2026, fondul va adăuga împrumuturi de 37,2 miliarde, respectiv 57,9 miliarde euro.
În total, nivelul de împrumut prevăzut în buget va creşte de la 33,3 miliarde euro în 2024 la 126,1 miliarde în 2029. Între 2025 şi 2029, Germania va putea împrumuta până la 378,1 miliarde euro exclusiv pentru apărare, graţie reformei fiscale adoptate în martie.
După colapsul coaliţiei fostului cancelar Olaf Scholz în noiembrie, guvernul nu a mai reuşit să adopte bugetul pentru 2025, iar ţara funcţionează din ianuarie pe baza unui buget provizoriu. Odată aprobat de cabinet marţi, proiectul de buget va merge la comisia de buget, care va finaliza detaliile în septembrie, înainte de votul în Bundestag.
Ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil, a declarat luni că cele trei priorităţi ale guvernului în pregătirea bugetului au fost: investiţiile, reformarea economiei şi consolidarea fiscală.
”Negocierile au fost dificile,” a precizat Klingbeil, adăugând că solicitările ministerelor au depăşit bugetul actual de 503 miliarde euro pentru 2025 cu 47 de miliarde.
În fața amenințărilor externe, Germania discută reactivarea serviciului militar obligatoriu
Premierul landului german Bavaria, Markus Söder, a declarat luni la München că serviciul militar obligatoriu reprezintă viitorul Germaniei, transmite dpa.
"Nu pot exista interdicţii asupra gândirii, exprimării şi deciziei în chestiunea serviciului militar obligatoriu. Întrebarea 'da sau nu' despre serviciul militar obligatoriu ni se impune din exterior", a explicat el, înainte de a-şi preciza punctul de vedere: "Serviciul militar şi serviciul civil obligatorii sunt viitorul. Simpla trimitere de chestionare nu este suficientă".
Partidul Uniunea Creştin Socială (CSU) al lui Söder, existent doar în Bavaria, este partenerul Uniunii Creştin Democrate (CDU) al cancelarului german Friedrich Merz, în coaliţia guvernamentală cu Partidul Social Democrat (SPD) la nivel naţional.
Comentariile politicianului bavarez vor creşte probabil presiunea asupra SPD pentru acceptarea unui obiectiv mai ambiţios privind serviciul naţional, după ce acordul de coaliţie a prevăzut doar programul de voluntariat, apreciază dpa.
Ministrul social-democrat al apărării, Boris Pistorius, a afirmat că doreşte includerea unor mecanisme pentru activarea recrutării obligatorii într-un proiect de lege pe care urmează să îl prezinte. Iniţiativa urmăreşte să facă mai atractivă armata.
Pistorius a declarat duminică pentru radioteleviziunea publică ARD că preocuparea principală rămâne totuşi serviciul voluntar convenit în acordul politic de guvernare.
Söder a cerut "desfăşurarea la maximum" a forţelor armate germane (Bundeswehr) şi s-a pronunţat din nou în favoarea unui sistem cuprinzător de apărare antirachetă pentru ţară. "Asta include tehnologia, absolut o Cupolă de Fier (Iron Dome), nu doar pentru Berlin, cum au cerut unii, ci pentru întreaga Germanie", a insistat el.
Premierul Bavariei a mai pledat pentru o "exprimare clară" faţă de Rusia, inclusiv prin sancţiuni, şi în acelaşi timp pentru un sprijin cuprinzător acordat Ucrainei, subliniind că sunt necesare în continuare livrările de armament către Kiev.
La rândul său, Merz a apreciat la Berlin că suspendarea serviciului militar obligatoriu a fost o greşeală şi că "probabil nu ne vom putea descurca doar cu sistemul actual de voluntariat, ci vom avea nevoie de elemente suplimentare de serviciu militar obligatoriu. El a vorbit luni la un eveniment intitulat Ziua Industriei, în capitala germană, cerând firmelor să le dea angajaţilor ocazia de a participa la exerciţii militare ca rezervişti.
"Bundeswehr trebuie să revină în centrul societăţii noastre. A fost o greşeală - aşa cum ştim azi, în sfârşit - să suspendăm serviciul militar obligatoriu", a insistat şeful guvernului federal.
Germania a suspendat recrutarea obligatorie în 2011, dar insuficienţa personalului Bundeswehr a relansat dezbaterea privind o formă sau alta de serviciu militar obligatoriu. În prezent, conform estimării lui Pistorius, necesarul de personal activ suplimentar este de circa 60.000 de oameni.
În plus, obiectivul pe termen lung menţionat de ministru este constituirea unei forţe de 20.000 de rezervişti. Dacă aceste ţinte nu pot fi atinse, procesul legislativ nu poate fi îndelungat, a avertizat el.
Comentează