Vicepremierul Dragoș Anastasiu a lansat cel mai dur semnal de până acum privind soarta companiilor de stat care adună pierderi de ani de zile și sunt conduse de directori cu venituri care depășesc cu mult pragul decenței.
Acesta a anunțat că Guvernul pregătește o reformă de proporții, începând cu revizuirea legislației guvernanței corporative, continuând cu renegocierea contractelor de mandat ale șefilor bine plătiți și terminând, acolo unde nu se poate altfel, cu închiderea sau privatizarea parțială a companiilor păguboase: „Ori profesionalizăm și trecem pe profit, ori le închidem, ori facem joint ventures cu companii românești sau străine, trebuie să găsim soluții astfel încât aceste companii să fie profitabile. Dacă nu, le închidem”, a spus răspicat vicepremierul, marți seară, într-un interviu acordat Digi24.
Reformă în trei pași: profesionalizare, închidere, parteneriate
Dragoș Anastasiu a arătat că în prezent România are aproximativ 1.300 de companii de stat, dintre care doar 200 sunt considerate relevante. Multe dintre acestea, precum TAROM sau CFR, adună pierderi de ani de zile fără să dea vreun semn că ar putea redeveni rentabile.
„Sunt 1300 de companii, unele mici, unele mari, unele performante, altele pe pierderi. Per total, aceste companii au câștig. Avem un plus de vreo 13,5 miliarde de lei pe an. Aproape jumătate din acest profit e făcut de o singură companie. Avem și alte companii performante, dar avem și multe companii care sunt pe pierdere și la care trebuie să ne uităm de sus în jos, să ne uităm la acea autoritate a statului care ar trebui să monitorizeze performanța, AMEPIP, care e nefuncțională după doi ani”, a declarat Anastasiu.
Vicepremierul a explicat că autoritatea responsabilă cu monitorizarea companiilor, AMEPIP, nu funcționează eficient, deși există o lege (Legea 109/2011) privind guvernanța corporativă care prevede clar obligativitatea consiliilor de administrație: „S-a trecut prin Parlament legea 109, care reglementează guvernanța corporativă, cu toate acestea AMEPIP este nefuncțională. Se uită pe aceste 1.300 de companii, dintre care doar 200 sunt cu adevărat relevante, restul sunt mici sau foarte mici. Legea ne obligă să avem guvernanță corporativă. Sunt multe SRL-uri în orașe mici, cu 2-3 angajați, care trebuie să aibă un board de 3 administratori. De aici trebuie să pornim, să facem în așa fel încât această autoritate a statului să se ocupe de ce este relevant”, a spus vicepremierul.
Salariile nesimțite din instituții, în vizor: „Negociere voluntară sau lege”
Pe lângă reforma structurală, Anastasiu a abordat și tema sensibilă a salariilor directorilor din companiile de stat și instituțiile publice. Mulți dintre aceștia încasează lunar venituri care ajung și la de trei ori salariul mediu pe ramură, iar în unele cazuri primesc și bonusuri variabile extrem de consistente.
„Vor fi transparentizate absolut toate veniturile celor din conducere, inclusiv grilele salariale. Sigur că trebuie să avem grijă la datele personale, fără doar și poate. Dar peste tot în lume și companiile listate la bursă, dar și companiile de stat în general, chiar dacă nu sunt listate la bursă, au acest principiu de bază - transparență. Noi de acolo trebuie să pornim”, a spus Anastasiu.
Potrivit vicepremierului, Guvernul va introduce prin pachetul doi de măsuri fiscale o lege care va permite renegocierea contractelor de mandat semnate în trecut, pentru ca aceste venituri să poată fi ajustate în funcție de realitatea economică: „Odată avem lege, contractele făcute acum sunt făcute pe o anumită lege. Sigur că putem schimba legea și o vom face, se va vedea în pachetul doi de măsuri, doar că în mod normal legea nu e pentru trecut, e pentru viitor. Și atunci încă sunt dispute pe zona juridică, ce se întâmplă cu ce s-a făcut până acum și sunt contracte de mandat pe trei ani, pe patru ani. Și aici sunt două variante: prima o negociere, ceea ce înseamnă un voluntariat până la urmă. (...) Dar ori avem o lege care ne permite să facem asta, ori avem o negociere care duce la o schimbare de contract”, a explicat Anastasiu.
Totodată, acesta a admis că sunt limite constituționale care împiedică o intervenție bruscă și retroactivă asupra drepturilor salariale: „Analizăm, să vedem ce se întâmplă cu legea, retroactiv. Ați văzut la pensiile speciale ce s-a întâmplat, cred că de două ori nu. Și chiar și așa, dacă vrei să schimbi de azi pe mâine, adică de mâine, ați văzut la pensionare, dacă nu mă înșel, că nu poți să vii și spui brusc facem într-un anumit fel. Există niște chestiuni legate de constituționalitate. Eu nu sunt constituționalist, dar trebuie să avem grijă la lege și la Constituție”, a spus el.
„Nu mai e loc de sinecuri”. Guvernul va face audit și presiune pe consiliile de administrație
În plus, vicepremierul a declarat că nu va negocia personal cu directorii companiilor, dar le va cere miniștrilor și consiliilor de administrație să preia această responsabilitate, în baza unui cadru legal clar: „Sigur că pot să ajut, dar sunt miniștrii care sunt acolo responsabili de companii, Consiliile de Administrație, este AGA, directorul executiv, e treaba lor să facă treaba asta. Noi dăm niște direcții, dar nu facem micromanagement”, a spus Anastasiu.
El a mai precizat că a fost deja format un grup de lucru cu patru miniștri, în subordinea cărora se află cele mai multe dintre companiile de stat. Scopul acestui grup este să creeze o hartă a realității din aceste instituții și să stabilească prioritățile de intervenție.
Un avertisment dur: „Nu mai putem susține companii care trăiesc doar din subvenții”
Dragoș Anastasiu a ținut să precizeze că nu toate companiile pot fi rentabile, dar în cazul celor de utilitate publică se va analiza nivelul și oportunitatea subvențiilor. În schimb, restul vor trebui să se reformeze urgent sau să dispară: „Pentru că nu putem să avem la nesfârșit subvenții. Nu putem în zona trenurilor să dăm 80% din sau poate chiar mai mult din cifra de afaceri subvenții”, a avertizat vicepremierul.
„Cred că avem toate șansele ca în șase luni să dovedim și primele succese. Dar până când scoatem pachetul doi, va trebui să fim gata cu legislația care să ne permită să fim competitivi”, a mai declarat acesta.
Comentează