O decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și care, de astăzi, a devenit obligatorie, răstoarnă practica din sute de dosare de evaziune fiscală. Instanța supremă a stabilit că, dacă procurorii trimit în judecată un inculpat fără să fi făcut în prealabil o expertiză de specialitate pentru stabilirea prejudiciului, rechizitoriul este neregulat, iar cauza trebuie restituită la Parchet.
Conform art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, hotărârea este obligatorie pentru toate instanțele din țară începând cu ziua următoare difuzării oficiale în Monitorul Oficial, adică de astăzi, 27 februarie 2026.
Ce a decis, concret, Înalta Curte
În Dosarul nr. 1.070/1/2025, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ a admis sesizarea Curții de Apel București și a stabilit clar:
„În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror.”
Cu alte cuvinte, expertiza nu mai este opțională, devine obligatorie.
De ce este atât de importantă expertiza
Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale a fost modificată în 2024. Noile prevederi permit reducerea pedepsei sau chiar nepedepsirea dacă prejudiciul este achitat în anumite condiții și termene.
Însă pentru ca un inculpat să știe exact ce trebuie să plătească, prejudiciul trebuie stabilit printr-o expertiză de specialitate.
ÎCCJ a arătat că formularea din lege – „prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate” – are caracter imperativ. Nu este o recomandare. Este o obligație.
Dacă această expertiză lipsește, inculpatul nu poate beneficia real de drepturile oferite de lege, iar procesul nu poate continua în mod legal.
Ce înseamnă asta pentru dosarele aflate pe rol
Decizia ÎCCJ produce efecte majore.
În toate cauzele de evaziune fiscală în care procurorii nu au dispus expertiza de specialitate înainte de trimiterea în judecată, judecătorul de cameră preliminară poate constata neregularitatea rechizitoriului și poate restitui dosarul la Parchet.
Asta înseamnă întârzieri, reluarea urmăririi penale și refacerea probatoriului.
Pentru inculpați, însă, decizia poate fi esențială: le oferă șansa reală de a beneficia de reducerea pedepsei sau de nepedepsire prin achitarea prejudiciului corect stabilit.
Ce a spus ÎCCJ despre dreptul la apărare
Instanța supremă a subliniat că expertiza este legată direct de dreptul la un proces echitabil.
Fără o determinare obiectivă a prejudiciului, inculpatul nu poate decide informat dacă plătește pentru a obține reducerea limitelor de pedeapsă sau clasarea cauzei.
ÎCCJ a avertizat că, în lipsa expertizei, beneficiile prevăzute de lege ar deveni „pur teoretice”, iar norma ar fi golită de conținut.
O schimbare de paradigmă în politica penală
Decizia vine în contextul în care statul și-a schimbat abordarea în materia evaziunii fiscale. Accentul nu mai este pus exclusiv pe pedeapsa privativă de libertate, ci pe recuperarea prejudiciului.
Curtea Constituțională a arătat anterior că obiectivul politicii penale moderne este recuperarea sumelor fraudate și readucerea lor la bugetul public.
Însă pentru ca acest mecanism să funcționeze, prejudiciul trebuie stabilit riguros și transparent. De aici și obligativitatea expertizei.
Este RIL? Nu. Dar este la fel de obligatorie
Decizia nu este un recurs în interesul legii, ci o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Totuși, efectul este similar: interpretarea dată de ÎCCJ este obligatorie pentru toate instanțele din țară.
Practic, de acum înainte, fără expertiză contabilă de specialitate, dosarele de evaziune fiscală riscă să fie trimise înapoi la procuror.
Impact real: sute de dosare pot fi afectate
Avocații specializați în drept penal economic spun că decizia poate influența un număr considerabil de cauze aflate deja în faza de cameră preliminară sau pe rolul instanțelor.
Orice rechizitoriu emis după modificarea legii din 2024, fără expertiza impusă de art. 10 din Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, poate fi atacat.
Este una dintre cele mai importante clarificări juridice din ultimii ani în materia evaziunii fiscale – cu efecte directe pentru inculpați, procurori și sistemul judiciar în ansamblu.
Decizia ÎCCJ schimbă regulile jocului: în dosarele de evaziune, calculele trebuie făcute corect, pe hârtie, înainte de a ajunge în fața judecătorului.
Comentează