Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă ”măsuri legislative şi administrative urgente, coerente, structurate” pentru interdicţia totală şi fără excepţii a accesului la reţelele de socializare pentru copiii sub 13 ani şi acces condiţionat pentru copiii între 13 şi 15 ani, doar cu acordul explicit al părinţilor, potrivit news.ro
Totodată, afirmă reprezentanţii organizaţiei, sunt necesare sancţiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare şi introducerea obligatorie în curriculum a educaţiei digitale şi siguranţei online.
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Salvaţi Copiii, un studiu realizat de organizaţie în decembrie 2025 relevă că reţelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12-14 ani, iar peste o treime dintre aceştia menţin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.
Conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 şi 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenţei. Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidenţiază corelaţii consistente între utilizarea problematică a reţelelor sociale şi indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăţi de concentrare şi, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideaţie şi comportament suicidar.
”În anul 2025, linia de raportare operată de Salvaţi Copiii România în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 şi 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înşişi. Vorbim despre imagini şi videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaştere a consecinţelor, care ajung să circule în reţelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilităţile reale, în sensul că, în absenţa oricărei restricţii, copiii defavorizaţi (din mediul rural, care au abandonat şcoala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie şi excluziune socială) pot deveni ţinte mai uşoare ale riscurilor create de folosirea reţelelor sociale”, scrie în comunicat.
O altă problemă este legată de jocurile video online care permit comunicarea liberă între jucători (prin chat text sau audio), întrucât expun copiii la riscuri similare reţelelor sociale, prin solicitări de imagini abuzive. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atenţiei (notificări, recompense virtuale etc.) care pot amplifica dependenţa digitală, astfel că este nevoie deci de reglementări şi măsuri de siguranţă specifice şi pentru mediul jocurilor online.
În acest context, Salvaţi Copiii România consideră că sunt necesare ”măsuri legislative şi administrative urgente, coerente”, structurate pe următoarele direcţii:
1. Interdicţie totală şi fără excepţii a accesului la reţelele de socializare pentru copiii sub 13 ani
Pragul de 13 ani trebuie să devină efectiv prin implementarea unor sisteme reale de verificare. Casetele de bifare prin care copiii îşi declară singuri vârsta sunt ineficiente şi uşor de eludat, afirmă reprezentanţii organizaţiei, arătând că interdicţia trebuie însoţită de sisteme reale de verificare a vârstei (cum sunt cele bazate pe acte de identitate, analiză biometrică, ”portofele” de identitate digitală - digital identity wallets) implementate de platforme sub supravegherea autorităţilor.
2. Acces condiţionat pentru copiii între 13 şi 15 ani, doar cu acordul explicit al părinţilor
Pentru această categorie de vârstă, Salvaţi Copiii propune un sistem de acces condiţionat, inspirat din modelul aflat în dezbatere în Danemarca.
”Propunem o aplicaţie naţională pentru verificarea vârstei şi instrumente de control parental pentru părinţi, care să le permită validarea eligibilităţii copiilor pe o platformă guvernamentală. Autorităţile trebuie să dezvolte şi să pună la dispoziţia familiilor instrumente funcţionale de control parental, cu presetări legate de timpul zilnic de acces al copiilor (specialiştii recomandă maximum o oră/zi) şi aplicaţii de verificare a eligibilităţii în funcţie de vârstă”, arată organizaţia.
3. Sancţiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare
Potrivit sursei citate, companiile care operează reţele de socializare trebuie responsabilizate pentru neîndeplinirea obligaţiilor de a verifica vârsta utilizatorilor. Cadrul legislativ trebuie să prevadă sancţiuni proporţionale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare electronică a identităţii şi fără validarea explicită din partea părinţilor. Această responsabilizare trebuie să vizeze şi permiterea accesului minorilor la conţinut inadecvat, inclusiv reclame pentru jocuri de noroc sau conţinut violent.
4. Introducerea obligatorie în curriculum a educaţiei digitale şi siguranţei online
Organizaţia Salvaţi Copiii susţine că introducerea obligatorie a modulelor de educaţie media şi siguranţă online în programul şcolar este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea rezilienţei digitale a copiilor.
”Aceste module, adaptate vârstei şi incluzând componente de învăţare socio-emoţională, pot fi dezvoltate pe baza expertizei existente în cadrul programului Ora de Net, implementat de Salvaţi Copiii România, care oferă un model validat. Save the Children International recomandă includerea obligatorie a abilităţilor digitale şi a alfabetizării media în curricula şcolară, precum şi oferirea de ghiduri accesibile părinţilor pentru a le spori competenţele digitale. Formarea profesorilor de informatică, educaţie civică şi alte discipline relevante în domeniul riscurilor digitale şi al dezinformării este, de asemenea, necesară. Conform datelor Eurostat, doar aproximativ 28% dintre cetăţenii români deţin competenţe digitale de bază, ceea ce subliniază urgenţa acestor măsuri educaţionale”, adaugă sursa citată.
5. Crearea de alternative offline atractive şi accesibile pentru toţi copiii
Potrivit organizaţiei, investiţiile în activităţi extracurriculare accesibile, cluburi educaţionale, terenuri pentru practicarea sporturilor, spaţii comunitare deschise (precum centrele de zi), programe sociale de interes pentru copii şi adolescenţi etc., trebuie să completeze strategiile şi planurile de acţiune de educaţie online. Specialiştii Salvaţi Copiii fac observaţia că un copil petrece peste 40-50 de ore pe săptămână în faţa ecranelor, mai mult decât un adult la muncă, subliniind astfel necesitatea creării de activităţi sociale şi recreative atractive în lumea reală.
6. Asumarea de către Guvern a rolului de supraveghetor al pieţei online şi colaborarea cu industria tehnologică
”Guvernul trebuie să îşi asume rolul de reglementator al pieţei digitale în ceea ce priveşte protecţia minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranţă şi sancţionarea celor care nu le îndeplinesc”, susţin reprezentanţii Salvaţi Copiii.
Sub coordonarea Comisiei Europene, colaborarea cu companiile tehnologice trebuie să vizeze implementarea unor caracteristici implicite de siguranţă prin operaţionalizarea conceptului de Safety by Design care presupune:
metode de verificare a vârstei cât mai puţin invazive,
interfaţă adaptată vârstei utilizatorului,
limitatoare de timp în accesarea social media,
restricţionarea notificărilor în anumite intervale orare,
reducerea vizibilităţii numărului de like-uri sau vizualizări la copiii sub 15 ani,
control parental integrat (cu avantajul blocării automate a accesului la conţinut ilegal şi al prevenirii instalării altor programe cu risc pentru siguranţa copiilor),
sisteme de raportare a abuzului cu un singur click,
detectarea proactivă a conţinutului ilegal,
conturi private automate pentru utilizatorii sub 18 ani,
confirmarea prietenilor de către părinţi în cazul conturilor acceptate pentru copiii între 13 şi 15 ani,
eliminarea algoritmilor care maximizează dependenţa sau care împing copiii către conţinut toxic (diete extreme, violenţă extremă, pornografie, auto-vătămare sau ideologii radicale).
Salvaţi Copiii România mai arată, în comunicat, că protecţia copiilor în mediul digital este o obligaţie a statului, derivată din angajamentele asumate prin ratificarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. Măsurile propuse nu sunt de natură să restricţioneze libertăţile fundamentale ale copilului, ci să asigure un echilibru între dreptul la informare şi dreptul la protecţie, în interesul superior al copilului, şi o tranziţie adecvată de la interdicţie (sub 13 ani) la acces limitat (13-15 ani) şi, în final, la acces aflat în responsabilitatea adolescenţilor (16-18 ani).
”Solicităm Guvernului să acorde prioritate acestui proiect de lege şi să iniţieze, în regim de urgenţă, cu colaborarea specialiştilor şi a organizaţiilor neguvernamentale care au dovedit expertiză în acest domeniu, un proces legislativ şi administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protecţie. Experienţa altor state europene demonstrează că aceste măsuri sunt fezabile şi necesare, iar copiii din România au dreptul la aceeaşi protecţie”, subliniază reprezentanţii organizaţiei.
Comentează