Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, susține că România se află într-un punct critic în relația cu instituțiile europene și că autoritățile trebuie să își asume decizii ferme privind companiile de stat, competențele populației și utilizarea fondurilor europene. Într-un interviu acordat G4Media, comisarul european a detaliat prioritățile pe care le consideră esențiale pentru anul următor, de la PNRR și ocuparea forței de muncă până la apărarea bugetului alocat României în negocierile cu Consiliul și Parlamentul European.
UPDATE:
Echipa de comunicare a comisarului european Roxana Mînzatu a transmis redacției Stiripesurse.ro că oficialul european nu a făcut declarații legate de alocarea pentru România din SAFE și că formularea eronată ce a apărut în prima versiune a articolului a aparținut echipei de comunicare. Stiripesurse.ro a actualizat articolul ținând cont de precizările transmise.
Direcțiile strategice ale României în relația cu Bruxelles-ul
Comisarul european spune că va continua să susțină România în creșterea ratei de ocupare, consolidarea competențelor de bază și reducerea deficitului digital, considerând aceste domenii cruciale pentru evoluția economică a țării.
Mînzatu afirmă că a reușit să orienteze „cel puțin 14% din fondurile de coeziune – peste 100 de miliarde de euro – pentru investiții sociale”, să majoreze bugetul Erasmus+ cu 50%, să lanseze Uniunea Competențelor și să creeze o rețea de experți români în poziții-cheie în cadrul altor cabinete europene. „A fost un an de ascultat, de testat idei și de câștigat încredere”, a explicat ea.
Reforma companiilor de stat: „trebuie făcută imediat”
Printre urgențele identificate de Mînzatu se află restructurarea companiilor de stat. Ea amintește afirmația ministrului Pîslaru conform căreia „reforma companiilor de stat este o urgență de bun simț”, susținând că aceste structuri consumă bani care ar putea fi redirecționați către zone unde există nevoi concrete.
Comitetul Național pentru Reforma Companiilor de Stat a fost reactivat pentru a realiza un inventar complet, necesar stabilirii domeniilor în care prezența statului este justificată. „Există și jaloane din PNRR legate de restructurarea companiilor, care condiționează accesul la fonduri europene”, a subliniat comisarul european.
România, 60 de miliarde în joc la negocierile europene
Referindu-se la viitorul buget al Uniunii Europene, Mînzatu a precizat că România are înscrisă în propunerea Comisiei o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro.
Ea avertizează că negocierile se anunță dure și că Bucureștiul trebuie să își mențină ferm prioritățile.
„România trebuie să aibă o poziție fermă în Consiliu, să participe la arhitectura, la modul în care se va concretiza această propunere a noastră pentru următorul buget. Trebuie să-și susțină prioritățile și să nu dea înapoi”, a transmis Roxana Mînzatu.
PNRR: finalizare rapidă și folosirea tuturor granturilor
Vorbind despre stadiul PNRR, Mînzatu arată că România mai are mai puțin de un an pentru finalizarea proiectelor aflate deja în derulare.
„Obiectivul principal este finalizarea proiectelor deja începute care se pot finaliza până în august 2026 și utilizarea tuturor banilor din componenta de grant (13 miliarde de euro – care sunt bani gratuiți)”, a explicat ea.
Comisarul susține că România „a reușit să adapteze cu succes PNRR la realitatea curentă” și îi felicită pe premier și pe miniștrii implicați pentru modul în care au gestionat fondurile nerambursabile.
Tot ea remarcă rezultatul obținut împreună cu ministrul energiei în negocierile privind decarbonizarea: „L-am felicitat pe Bogdan că a reușit să obțină o soluție benefică pentru România”.
Ocuparea forței de muncă și competențele populației
Mînzatu insistă că România trebuie să își crească rata de ocupare a forței de muncă, în special prin integrarea femeilor, tinerilor, persoanelor cu handicap, romilor și a celor slab calificați.
„În primul rând, România trebuie să crească rata de ocupare a forței de muncă (în 2024 de 69,5%, față de 75,8% în UE)”, spune comisarul.
Ea atrage atenția și asupra declinului competențelor de bază, avertizând că rezultatele PISA arată o deteriorare periculoasă, în condițiile în care aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim la matematică, citire și științe.
În plus, „74% dintre elevii români nu au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 43%”.
Educația, o responsabilitate exclusiv națională – dar susținută de UE
Întrebată despre noua programă de limba română pentru clasa a IX-a, Mînzatu a subliniat că educația rămâne competență națională. „Comisia Europeană nu poate interveni, dar poate, și o face de multă vreme, ajuta financiar și mai ales prin facilitarea de schimburi de bune practici”, a explicat ea.
În același context, a reamintit rolul esențial al programului Erasmus+, pe care îl numește „scutul democrației noastre” și pentru care propune o creștere bugetară de 50%.
Cetățenia – noua competență de bază introdusă la nivel european
Comisarul a evidențiat importanța competenței civice pentru protejarea democrației: „Competența de cetățenie protejează democrația din interior: creează cetățeni informați, responsabili și solidari… este un antidot educațional împotriva radicalizării”.
Cel mai dificil dosar: drepturile sociale pentru lucrătorii mobili
Printre cele mai complicate dosare gestionate în acest an, Mînzatu a menționat reforma privind plata drepturilor sociale pentru cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru.
„Nu am avut susținerea președinției poloneze și daneze (…). Nu au susținut schimbarea”, a explicat ea.
Comisarul a anunțat că va readuce propunerea pe agenda Consiliului UE în 2026, odată cu preluarea președinției de către Cipru, care și-a exprimat deja sprijinul.
Comentează