România se confruntă cu o rată scăzută de participare la activități fizice regulate, în special în rândul populației active economic. Datele arată că doar aproximativ 6% dintre români frecventează sălile de fitness, față de o medie de 9% la nivelul Uniunii Europene. În state precum Germania, Spania sau Suedia, acest procent ajunge între 14% și 20%.
Pe lângă participarea redusă, retenția este de asemenea limitată: doar aproximativ 14% dintre persoanele care își fac un abonament la sală rămân active până la finalul anului.
Activitatea fizică scade odată cu vârsta
Datele Eurobarometru indică o scădere constantă a activității fizice pe măsură ce vârsta crește. Aproximativ 42% dintre persoanele cu vârste între 25 și 39 de ani declară că fac mișcare, procentul coborând la 32% în rândul celor între 40 și 54 de ani și la 21% pentru persoanele de peste 55 de ani.
Aceste grupe de vârstă reprezintă însă nucleul forței de muncă și al consumului economic.
Această tendință ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a productivității și a sistemului de sănătate.
Impact economic și costuri medicale în creștere
Studiile economice arată că lipsa activității fizice este asociată cu pierderi de productivitate de ordinul miilor de euro per persoană, în special în rândul celor inactivi.
La nivel macroeconomic, aceste pierderi sunt corelate cu creșterea costurilor medicale generate de bolile cronice asociate sedentarismului, ceea ce pune presiune suplimentară pe sistemul național de sănătate.
De la etichete generaționale la comportamente comune
Documentul atrage atenția și asupra utilizării frecvente a etichetelor generaționale, care, potrivit unor studii recente, tind să accentueze artificial diferențe sociale și să conducă la abordări ineficiente.
În acest context, este menționată apariția conceptului „Generația fără scuze”, aflat în centrul unei campanii semnate de Stay Fit Gym, care își propune să aducă în discuție scăderea activității fizice în rândul populației active.
Poziția inițiatorilor campaniei
Reprezentanții inițiativei susțin că obiceiurile legate de mișcare ar trebui analizate mai degrabă prin prisma comportamentelor decât a vârstei.
„Observăm conturarea unei noi generații care nu este definită de vârstă, ci de o mentalitate proactivă, orientată către un stil de viață activ și sănătos, indiferent de vârstă”, a declarat Alexandru Lascăr, CEO al rețelei de fitness implicate în campanie.
Potrivit acestuia, accentul este pus pe eliminarea barierelor percepute care țin oamenii departe de activitatea fizică, într-un context în care efectele sedentarismului se resimt nu doar la nivel individual, ci și economic.
Comentează