Economia României se apropie de o bornă istorică: un Produs Intern Brut de aproximativ 400 de miliarde de euro în 2026, de patru ori mai mare decât în 2006, când era evaluat la circa 100 de miliarde de euro, potrivit datelor analizate de Ziarul Financiar.
Creșterea nu a fost liniară, ci accelerată de la o etapă la alta. România a avut nevoie de 12 ani pentru a urca de la 100 la 200 de miliarde de euro, apoi de doar 5 ani pentru a ajunge la 300 de miliarde, iar următorul salt, până la 400 de miliarde de euro, este estimat să se producă în numai trei ani.
Ce înseamnă, de fapt, 400 de miliarde de euro
Analistul economic Sorin Pâslaru atrage atenția că valorile nominale trebuie analizate în context, inclusiv prin raportare la PIB-ul per capita și la comparații internaționale.
„Sigur că valorile nominale, în sine, în economie nu înseamnă foarte mult dacă nu sunt comparate cu trecutul sau, pe orizontală, cu alte ţări sau, şi mai relevant în cazul PIB-ului, cu valoarea per capita”, a explicat analistul economic Sorin Pâslaru.
Cu toate acestea, dimensiunea totală rămâne importantă, pentru că arată forța unei țări și potențialul ei de dezvoltare. „Valoarea absolută are rostul ei, pentru că oferă o imagine rapidă asupra puterii unei economii, reflectă capacitatea de creştere, dinamica, potenţialul de a face business, de a dezvolta o afacere în acea ţară, dar şi poziţia ţării pur şi simplu în lume”, mai spune sursa citată.
Un PIB de 400 de miliarde de euro ar plasa România peste unele state din regiune, precum Cehia, cu aproximativ 360 de miliarde de euro, sau Portugalia, cu circa 300 de miliarde de euro, în timp ce Ungaria, cu un PIB de aproximativ 210 miliarde de euro, rămâne mult în urmă. În acest ritm, în următorii 5–7 ani România ar putea ajunge din urmă Austria, care are în prezent un PIB de aproape 500 de miliarde de euro.
Creștere rapidă, dar cu datorie mai mare
Creșterea accelerată din ultimii ani arată că firmele locale și multinaționalele au reușit să se dezvolte puternic și să acumuleze capital. România a adăugat 100 de miliarde de euro la PIB într-un timp record, între 2023 şi 2026, în doar trei ani, după un deceniu de expansiune puternică a mediului de afaceri.
Totuși, această evoluție are și un cost important: creșterea datoriei publice. Dacă în 2006 datoria era de doar 12% din PIB, acum se apropie de 60%. În termeni simpli, statul s-a împrumutat tot mai mult pentru a susține economia și cheltuielile publice.
În același timp, s-a observat o scădere a eficienței acestor împrumuturi, spun specialiștii. În perioada 2006–2018, fiecare 1 euro de datorie nouă aducea aproximativ 1,72 euro în plus la PIB. Între 2018 și 2023, randamentul a scăzut la 1,25 euro, iar în ultimii ani a coborât la aproximativ 1,11 euro, semn că economia crește mai greu în raport cu banii împrumutați.
Pe termen lung, provocările rămân: diferențele mari între regiuni, nevoia de investiții publice eficiente și menținerea datoriei sub control. Chiar și în aceste condiții, atingerea pragului de 400 de miliarde de euro rămâne un moment important pentru economia României.
„Deocamdată, însă, borna de 400 miliarde de euro trebuie salutată. Despre restul, mai vorbim”, notează analistul economic Sorin Pâslaru.
Comentează