România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.
La evenimentul găzduit de Comisia Europeană mai sunt prezenţi, printre alţii, preşedinta Băncii Europene de Investiţii (BEI), Nadia Calvino, prim-miniştrii Ilie Bolojan (România), Kristen Michal (Estonia), Inga Ruginiene (Lituania) şi Evika Silina (Letonia) şi reprezentanţi ai Bulgariei, Finlandei, Poloniei, Slovaciei şi Ungariei.
''În urmă cu patru ani, (preşedintele rus, Vladimir) Putin a ordonat tancurilor lui să intre în Ucraina şi, cu invazia ilegală a Rusiei, lumea s-a schimbat peste noapte. A fost o alarmă de trezire pentru întreaga Europă, dar cel mai mare impact a fost simţit de-a lungul frontierelor noastre estice. Şi datorăm o imensă recunoştinţă acestei regiuni, întrucât comunităţile de la graniţa de pe flancul nostru estic ajută la menţinerea Europei în siguranţă. De la începutul războiului, am fost de partea comunităţilor de la frontiera estică, dar astăzi mai facem un pas către consolidarea regiunii noastre frontaliere'', a spus şefa executivului UE în intervenţia sa.
Potrivit Ursulei von der Leyen, în afară de impactul psihologic al proximităţii războiului, invazia rusă a divizat comunităţi, au fost afectate economiile, locurile de muncă şi infrastructura, transportul şi turismul au fost perturbate, iar oamenii se confruntă zilnic cu riscuri, ameninţări hibride, transformarea migraţiei în armă şi incursiuni de drone.
Preşedinta CE a pus accentul pe trei priorităţi - consolidarea securităţii şi a apărării, deblocarea de noi investiţii masive pentru stimularea creşterii economice şi valorificarea potenţialului şi punctelor forte ale localităţilor frontaliere.
''Ştim că economiile şi comunităţile au nevoie de securitate şi de stabilitate şi acest lucru este cu atât mai important de-a lungul frontierei noastre estice. Europa a luat deja măsuri istorice către construirea unei uniuni a apărării. Aşadar, ştiţi că vom mobiliza până la 800 de miliarde de euro până în 2030 pentru eforturile de apărare. Avem foaia de parcurs privind pregătirea apărării până în 2030, ce stabileşte obiective clare şi obiective măsurabile, dar mesajul meu astăzi este că Europa se concentrează şi pe securitatea frontierei de est, întrucât securitatea voastră este vitală pentru întreaga Europă. De aceea, aproape două treimi din cele 150 de miliarde de euro disponibile prin mecanismul SAFE sunt alocate către cele opt ţări de la frontieră ce sunt reprezentate astăzi aici'', a continuat Von der Leyen.
Ea a amintit de iniţiativa Eastern Flank Watch şi cea de apărare contra dronelor, care vor ajuta la securizarea în mod special a regiunilor de la frontiera estică a UE.
''În plus, investim miliarde în mobilitatea militară din regiunea frontalieră. Aşadar, dacă este necesar, trupe şi echipament pot fi desfăşurate mai rapid'', a explicat şefa executivului comunitar.
Referitor la a doua prioritate menţionată, preşedinta Comisiei a insistat că un mediu mai sigur poate să ajute la atragerea de noi investiţii în regiunile de la frontiera estică. ''Ştim cu toţii din experienţa noastră că aceste regiuni au o populaţie rezilientă şi o forţă de muncă calificată, aşa că în situaţia războiului dus de Rusia, care continuă, înseamnă că investitorii, potenţialii investitori, au nevoie de reasigurări. România, de exemplu, va produce medicamente esenţiale la centrul de cercetare de la Iaşi şi această fabrică cu înalte tehnologii va face vaccinuri şi antibiotice avansate'', a subliniat Ursula von der Leyen în discursul său.
Instrumentul EastInvest se află în centrul strategiei pentru regiunile estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina, adoptată săptămâna trecută de Comisie pentru a ajuta aceste regiuni să facă faţă provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. EastInvest va fi o platformă de finanţare specifică pentru regiunile estice ale UE, care va reuni Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Nordică de Investiţii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi băncile naţionale de promovare din nouă state membre: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Aceasta va facilita accesul promotorilor de proiecte privaţi şi publici din regiunile estice ale UE la împrumuturi şi la sprijin consultativ pentru a-şi stimula economiile, a dezvolta comerţul şi a spori securitatea. Cele patru instituţii financiare participante estimează că mecanismul va furniza cel puţin 28 de miliarde de euro sub formă de investiţii private şi publice în regiunile respective.
Instituirea unei platforme specifice va permite o mai bună coordonare între investitorii relevanţi şi va asigura o complementaritate şi sinergii ridicate ale intervenţiilor lor în regiunile frontaliere estice. De asemenea, EastInvest va contribui la coordonarea acordării de împrumuturi şi de sprijin consultativ, inclusiv autorităţilor publice locale, în regiunile frontaliere estice. Acesta va aborda nevoile de investiţii identificate în strategiile de dezvoltare ale regiunilor care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina prin acordarea de sprijin specific sub formă de împrumuturi de către instituţiile participante.
Comentează