România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană la inflație, cu un nivel de peste 8%, de aproape patru ori mai mare decât media UE. Datele oficiale Eurostat confirmă presiunea uriașă asupra românilor, în timp ce fostul premier Florin Cîțu vorbește despre „sărăcirea prin inflație”.
România continuă să conducă detașat clasamentul european al inflației, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În februarie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 8,3%, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 2,1%, iar în zona euro de 1,9%.
Diferența este uriașă și confirmă că România rămâne una dintre cele mai afectate economii din UE din perspectiva creșterii prețurilor.
România, mult peste restul Europei
În timp ce în țări precum Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) sau Cehia (1,0%) inflația este aproape inexistentă, România se menține la un nivel de peste patru ori mai mare decât media europeană.
În topul inflației, România este urmată la mare distanță de Slovacia (4,0%) și Croația (3,9%).
De unde vine scumpirea
Datele Eurostat arată că cele mai mari presiuni vin din zona serviciilor, alimentelor și produselor neenergetice. În schimb, energia a avut o contribuție negativă, ceea ce înseamnă că fără această „frână”, inflația ar fi fost și mai mare.

Florin Cîțu: „Sărăcirea prin inflație merge ceas”
Fostul premier Florin Cîțu a reacționat dur după publicarea datelor, acuzând guvernul că duce o politică economică care lovește direct în consum.
„We’re still number one!!! Și în februarie, România rămâne pe locul 1 în UE la inflație. Peste 8%, adică de aproape 4 ori media UE. Încă o dovadă că războiul guvernului cu consumul merge mai departe”, a transmis acesta.
Cîțu susține că efectul direct este scăderea puterii de cumpărare a populației.
„Sărăcirea prin inflație merge ceas. Doar că, la final, rămâne întrebarea simplă: cine mai cumpără ce produc companiile românești?”, a mai spus fostul premier.
Presiune directă pe buzunarul românilor
Inflația ridicată înseamnă, în termeni concreți, scumpiri constante la alimente, servicii și produse de bază, în timp ce veniturile nu țin pasul.
Chiar dacă în zona euro inflația rămâne relativ stabilă, România continuă să fie un caz aparte, cu un decalaj major față de restul Uniunii.




























Comentează