Franţa, Regatul Unit, Germania şi Statele Unite au făcut apel marţi la forţele guvernamentale siriene şi la luptătorii kurzi, care şi-au prelungit armistiţiul în nordul ţării, să "evite orice vid de securitate" care ar putea fi favorabil jihadiştilor din organizaţia Stat Islamic (SI), informează AFP, potrivit Agerpres.
"Reiterăm necesitatea de a menţine şi concentra eforturile colective în lupta împotriva SI. Facem apel către toate părţile să evite orice vid de securitate în centrele de detenţie ale SI şi în împrejurimi", au afirmat, într-o declaraţie comună, miniştrii francez şi britanic de externe, Jean-Noel Barrot şi Yvette Cooper, vice-ministrul german de externe Serap Guler şi emisarul american pentru Siria, Tom Barrack.
"Pentru a răspunde acestor preocupări, am convenit să convocăm rapid o reuniune a Coaliţiei internaţionale împotriva SI", au adăugat aceştia.
Cei patru diplomaţi, care s-au întâlnit marţi, fac, de asemenea, apel la părţile beligerante "să ajungă rapid la un acord pentru un armistiţiu permanent şi să reia cât mai curând negocierile menite să asigure integrarea paşnică şi durabilă a nord-estului Siriei într-un stat sirian unitar şi suveran, care respectă şi protejează eficient drepturile tuturor cetăţenilor săi".
Ofensiva lansată cu succes de trupele guvernamentale din Damasc şi aliaţii lor împotriva teritoriilor controlate până acum de coaliţia Forţelor Democrate Siriene (FDS), dominată de kurzi, a provocat mari incertitudini în jurul taberelor şi închisorilor din nord-estul ţării, unde FDS deţinea mii de foşti jihadişti ai SI şi familiile acestora încă din 2019.
Pentru a evita evadările şi posibilitatea ca jihadiştii să întărească rândurile SI, care este încă activ în Siria, SUA au început să transfere din prizonieri, printre care se numără şi europeni, în ţara învecinată Irak.
Armata americană a declarat că intenţionează să transfere până la 7.000 de persoane suspectate a fi membri ai SI.
SI a câştigat teren de la răsturnarea regimului preşedintelui Bashar al-Assad în decembrie 2024 şi instalarea la Damasc a guvernului preşedintelui Ahmad al-Sharaa, fost jihadist, recunoscut de comunitatea internaţională.
SUA, Franţa şi Regatul Unit au desfăşurat lovituri împotriva SI în Siria în ultimele săptămâni pentru a împiedica, potrivit Parisului, o revenire a organizaţiei care reuşise să controleze un teritoriu vast situat între Siria şi Irak în anii 2010 înainte de a fi înfrântă de o coaliţie internaţională în 2019.
Tot marţi, un responsabil al ramurii politice a mişcării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din Turcia a declarat pentru AFP că ciocnirile recente dintre armata siriană şi forţele kurde din Siria reprezintă "un eşec" pentru procesul de pace cu PKK.
"Evenimentele din Siria şi pe scară mai largă din Orientul Mijlociu au avut un impact direct" asupra acestui proces, a afirmat Zagros Hiwa, purtător de cuvânt al ramurii politice a PKK.
Zagros Hiwa a calificat, de asemenea, "atacurile" împotriva kurzilor din nord-estul Siriei drept "un complot şi o conspiraţie" pentru a deraia negocierile.
FDS a fost nevoit în ultimele săptămâni să cedeze părţi întregi de teritoriu trupelor guvernamentale de la Damasc.
În pofida armistiţiului convenit de forţele guvernamentale siriene şi luptătorii kurzi, prelungit cu 15 zile sâmbătă, ambele părţi se acuză reciproc de încălcări.
Aceste confruntări dau naştere unor temeri privind riscul unui deraiaj al procesului de pace între Ankara, un aliat apropiat al guvernului sirian, şi PKK, proces iniţiat în octombrie 2024 şi care urmăreşte să pună capăt unei perioade de peste patru decenii de conflicte care au făcut 50.000 de morţi.
Într-o declaraţie separată pentru canalul de televiziune Sterk, relatată marţi de agenţia de ştiri pro-kurdă Mezopotamia, un alt comandant al PKK, Murat Karayilan, le-a transmis un avertisment direct preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi aliatului său naţionalist Devlet Bahceli.
Ei "ar trebui să ştie că nu poate exista pace cu kurzii pe mormântul Rojava", numele teritoriului kurd autonom autoproclamat din nord-estul Siriei. "Cu alte cuvinte, dacă este vorba de pace şi fraternitate, această politică trebuie abandonată şi trebuie iniţiată o schimbare radicală", a adăugat el.
În opinia lui Zagros Hiwa, "angajamentul PKK faţă de procesul de pace este o chestiune strategică". Însă "noua strategie nu exclude necesitatea de a ne apăra împotriva atacurilor genocidare", a adăugat el, exprimându-şi totodată "speranţa" că încetarea focului în Siria se va menţine.
Fondatorul PKK, Abdullah Ocalan, liderul istoric al mişcării, aflat în detenţie din 1999, denunţase deja aceste ciocniri ca fiind "o tentativă de a sabota procesul de pace".
Comentează