Republica Moldova va găzdui următoarea reuniune a Comunităţii Politice Europene

Republica Moldova va găzdui următoarea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la sugestia făcută joi la Praga de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, relatează DPA.

Propunerea a fost aprobată de liderii europeni prezenţi la Castelul din Praga pentru prima reuniune a Comunităţii Politice Europene, a declarat un purtător de cuvânt al lui Michel.

Spania şi Regatul Unit vor găzdui apoi reuniunile următoare, pentru a păstra alternanţa între ţările din UE şi ţările din afara UE.

"Cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene va avea loc primăvara viitoare în Republica Moldova. Propunerea de a găzdui reuniunea celor 44 lideri ai statelor şi regiunilor din Europa în ţara noastră accentuează sprijinul univoc al partenerilor noştri pentru parcursul şi viitorul european al Moldovei. El reflectă de asemenea caracterul pragmatic şi orientat spre rezultat, pe care dorim să-l conferim Comunităţii Politice Europene create astăzi", a scris joi pe Facebook preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Comunitatea Politică Europeană (CPE) este un forum care are ca scop îmbunătăţirea cooperării între ţările europene dincolo de graniţele UE. Cehia, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a fost joi gazda primei reuniuni a acestei platforme la care au luat parte 44 de ţări.

"Este o idee foarte veche pe cale, poate, de a deveni o realitate", a declarat joi la reuniune preşedintele francez Emmanuel Macron, care a lansat proiectul în mai.

El a reamintit că CPE este o adunare mult mai mare decât Uniunea Europeană, în afara celor 27 de ţări membre ale blocului comunitar fiind invitate alte 17 ţări.

În conferinţa de presă finală, Macron a salutat "unitatea a 44 de ţări europene" care "au condamnat clar agresiunea rusă (...) şi şi-au exprimat sprijinul pentru Ucraina".

Fotografia de grup, realizată la impozantul Castel din Praga, a urmărit să transmită un mesaj de solidaritate într-un moment în care Europa se teme, odată cu apropierea iernii, de o criză energetică fără precedent din cauza războiului din Ucraina, comentează AFP.

În timpul reuniunii, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a intervenit prin videoconferinţă, cerând "pedepsirea agresorului" rus şi "împiedicarea tancurilor acestuia să ajungă la Varşovia sau Praga".

În ciuda acestui botez reuşit, mai comentează AFP, noua structură stârneşte încă numeroase întrebări despre contururile sale, despre rolul său exact şi despre domeniul său concret de aplicare, în contextul în care, în spatele noului acronim, CPE, se găsesc ţări cu traiectorii radical diferite faţă de UE, cum ar fi Norvegia, Ucraina, Elveţia, Turcia, Regatul Unit, Republica Moldova Serbia sau Azerbaidjan.

Ce numitor comun poate fi găsit între candidaţi declaraţi la aderare, ţări care ştiu că uşa le este închisă pentru mult timp şi o ţară precum Regatul Unit, care a ales în urmă cu şase ani să părăsească zgomotos UE?, se întreabă agenţia franceză de presă.

CPE va fi un forum de durată sau se va alătura listei de proiecte fără viitor de pe continent, cum a fost Confederaţia Europeană propusă în 1989 de preşedintele francez Francois Mitterrand? Nu există riscul ca CPE să devină o anticameră în care candidaţi la aderare vor fi nevoiţi să aştepte la infinit?

Mai mulţi lideri prezenţi la Praga au spus că este vorba de o iniţiativă complementară, şi nu de o alternativă la procesul de aderare la UE.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a salutat faptul că cei 44 de lideri s-au adunat "pentru a vedea cum poate fi construită o nouă structură de securitate în Europa". "Acest lucru trebuie să se facă fără Rusia, nu pentru că nu vrem ca Rusia să facă parte din Europa, ci pentru că Rusia lui Putin s-a exclus ea însăşi din comunitatea europeană", a spus el.

Reuniunea de la Praga a permis de asemenea o reapropiere între Azerbaidjan şi Armenia, în conflict deschis de mai mulţi ani, sub auspiciile UE şi ale Franţei.

Uniunea Europeană va trimite o "misiune civilă" în Armenia, de-a lungul graniţei cu Azerbaidjanul, pentru a contribui la demarcarea frontierei şi pentru a relansa procesul de normalizare dintre cele două ţări, afectat de confruntările sângeroase din septembrie, au anunţat premierul armean Nikol Paşinian, preşedintele azer Ilham Aliev, şeful statului francez Emmanuel Macron şi preşedintele Consiliului European Charles Michel, la capătul mai multor ore de discuţii la Praga.