Curtea Constituțională a României a stabilit pentru 24 septembrie termenul de judecată în dosarul privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 242/2025).
Sesizarea a fost adoptată în unanimitate de Secțiile Unite ale ÎCCJ joi, sub conducerea președintei Lia Savonea, și vizează actul normativ prin care Guvernul Bolojan a modificat pensiile de serviciu ale magistraților.
Cum a fost adoptată legea
Proiectul a fost inclus în Pachetul 2 de austeritate și a trecut de Parlament prin procedura de angajare a răspunderii Guvernului, fără vot și fără dezbatere reală. Spre deosebire de celelalte patru inițiative din pachet, vizate de moțiuni de cenzură depuse de AUR, legea pensiilor magistraților nu a fost atacată politic și s-a considerat adoptată în lipsa unei moțiuni. Această particularitate a deschis calea controlului de constituționalitate a priori, la inițiativa ÎCCJ.
Argumentele instanței supreme
În sesizarea transmisă Curții, ÎCCJ contestă atât procedura de adoptare, cât și conținutul noii legi. Judecătorii acuză un abuz de procedură, arătând că angajarea răspunderii Guvernului nu a respectat condițiile de urgență și necesitate extremă cerute de Constituție. Ei subliniază că proiectul are un impact bugetar nul și că un text aproape identic fusese respins anterior în Parlament, deci nu exista o justificare pentru ocolirea procedurii legislative normale.
Pe fond, ÎCCJ denunță crearea a trei regimuri paralele de pensionare pentru magistrați, condițiile disproporționate impuse prin creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și a vechimii totale la 35 de ani, precum și o etapizare „iluzorie” care nu oferă o tranziție reală. De asemenea, legea reduce cuantumul pensiilor la 55% din media veniturilor brute pe cinci ani și plafonează la 70% din ultimul salariu net, în contradicție cu decizii anterioare ale CCR și cu jurisprudența CJUE.
Instanța supremă mai reclamă discriminările între magistrații civili și cei militari, eliminarea unor beneficii deja câștigate și reintroducerea unor soluții declarate anterior neconstituționale, cum este eliminarea actualizării pensiilor. În plus, avizul Consiliului Superior al Magistraturii a fost considerat formal, întrucât Guvernul și-a angajat răspunderea pe o formă diferită de cea avizată.
Miza politică și juridică
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut public că, în cazul în care legea va fi declarată neconstituțională, guvernul său și-ar pierde legitimitatea. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, arătând că noua lege încalcă cel puțin opt decizii ale Curții Constituționale și că lipsește avizul conform al CSM.
Astfel, judecata din 24 septembrie devine un moment-cheie nu doar pentru statutul magistraților, ci și pentru stabilitatea politică a Cabinetului Bolojan.
Comentează