Fără Uniunea Europeană, România s-ar prăbuși iremediabil, avertizează europarlamentarul Rareș Bogdan, care anunță că Partidul Popular European (din care PNL face parte) își pregătește în aceste zile strategia pentru 2026, la Ljubljana. Declarația lui Rareș Bogdan vine și după apariția ultimului sondaj despre starea și așteptările europenilor. Într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescute, cetățenii UE se tem din ce în ce mai mult pentru viitorul lor și doresc ca UE să acționeze unitar și ambițios, arată datele ultimului eurobarometru.
Rareș Bogdan: „Uniunea se află în continuare sub asediu”
„Cetățenii europeni sunt prea inteligenți pentru a fi manipulați cu ideologie goală, cu idei populiste, de formațiuni politice fără proiecte, fără soluții. Ei așteaptă fapte, nu vorbe! Așteaptă viziune! Așteaptă mecanisme care să asigure dezvoltarea antreprenoriatului, scheme de sprijin care încurajează valoarea, competiția corectă, siguranța de zi cu zi. Asta își doresc oamenii care merg în fiecare zi la muncă.
Iar cea mai puternică familie politică din Europa, Partidul Popular European, din care face parte și PNL, se va asigura în continuare că nu crizele provocate de inamicii Uniunii și minciunile sfruntate vor face agenda.
De azi până vineri, în Slovenia, la Ljubljana, împreună cu colegii șefi de Delegații EPP și președintele Manfred Weber stabilim agenda strategică a acestui an.
Intervențiile EPP Group de până acum au blocat atât asaltul dezinformării criminale la adresa Uniunii, cât și atacurile dure împotriva sistemului energetic, agricol, medical.
Uniunea se află în continuare sub asediu, iar cetățenii au așteptări.
Da, trebuie niște schimbări, pentru că Europa are oasele bătrâne.
Dar schimbarea nu se face cu tunul, căci aceasta citadelă europeană este casa noastră comună. Schimbarea va veni de la noi, de la EPP. Din interior.
Vom fi și mai vocali, vom arăta cum am evitat dezastrul de câteva ori în ultimii ani, vom comunica mai bine.
Fără Uniunea Europeană, România s-ar prăbuși iremediabil.
Peste 100 de miliarde de euro pe care România i-a încasat de la UE au schimbat țara noastră, au dezvoltat-o, și cine nu vede asta este ori prost informat, ori prost pur și simplu. Sau rău intenționat.
Noi suntem populari, nu populiști. Este o mare diferență”,a spus Rareș Bogdan.
Context: ce indică datele din ultimul sondaj despre UE
Rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, publicat miercuri, arată că evoluția situației internaționale generează sentimente de îngrijorare în rândul cetățenilor europeni.
Instabilitatea geopolitică are un impact major asupra percepțiilor europenilor. Majoritatea (52%) declară că sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 39% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul UE și 41% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor. Perspectivele par să fie mai bune la nivel individual: peste trei sferturi dintre europeni (76%) sunt optimiști în legătură cu viitorul lor și al familiei lor.
Majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță - conflicte în curs (72%), terorism (67%), dezastre naturale agravate de schimbările climatice (66%), atacuri cibernetice (66%) și migrație necontrolată (65%)
89% dintre respondenți declară că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față acestor amenințări globale
86% vor ca UE să aibă o voce mai puternică și 73% doresc ca UE să dispună de mai multe resurse pentru a aborda amenințările de la nivel internațional.
Concluziile sondajului confirmă că provocările sunt numeroase.
În toate domeniile analizate de sondaj, temerile legate de siguranță și securitate sunt la un nivel ridicat. Iată principalele preocupări: conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de țări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%). Și riscurile legate de comunicare suscită preocupări majore. Printre aceste riscuri se numără dezinformarea (69%), discursul de incitare la ură în mediul online sau offline (68%), conținuturile false generate de inteligența artificială (68%), protecția insuficientă a datelor (68%) și amenințările la adresa libertății de exprimare (67%) - datele sondajului, pe larg AICI.
Comentează