Tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini, arată un raport al BCE (Banca Centrală Europeană), publicat joi de Banca Naţională a României (BNR). În schimb, cheltuielile planificate pentru apărare şi infrastructură, alături de reformele destinate creşterii productivităţii, pot determina o expansiune economică peste aşteptări., notează news.ro.
Ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private, menţionează BCE. Potrivit raportului, se anticipează că ritmul mediu anual de creştere a PIB real în zona euro va fi de 1,4% în 2025, de 1,2% în 2026, de 1,4% în 2027 şi de 1,4% în 2028. Conform proiecţiilor, inflaţia se va reduce de la 2,1% în 2025 la 1,9% în 2026 şi, ulterior, la 1,8% în 2027, urmând să atingă ţinta Consiliului guvernatorilor de 2% pe termen mediu în 2028.
”Deşi tensiunile comerciale s-au diminuat, persistenţa volatilităţii contextului internaţional ar putea perturba lanţurile de aprovizionare, inhiba exporturile şi frâna consumul şi investiţiile. O deteriorare a încrederii pe pieţele financiare mondiale ar putea conduce la condiţii de finanţare mai restrictive, spori aversiunea faţă de riscuri şi eroda creşterea economică. Tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, cheltuielile planificate pentru apărare şi infrastructură, alături de reformele destinate creşterii productivităţii, pot determina o expansiune economică peste aşteptări. Ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private”, se arată în raportul BCE.
Perspectivele inflaţiei continuă să fie mai incerte decât de obicei pe seama volatilităţii persistente a contextului internaţional. Inflaţia ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care creşterea tarifelor vamale impuse de SUA reduce cererea pentru exporturile zonei euro şi dacă ţările cu capacitate excedentară îşi majorează exporturile către zona euro.
De asemenea, o apreciere a euro ar putea determina o reducere peste aşteptări a inflaţiei. Intensificarea volatilităţii şi a aversiunii faţă de riscuri pe pieţele financiare ar putea frâna cererea şi, implicit, ar reduce şi inflaţia. În schimb, inflaţia ar putea atinge valori mai ridicate dacă o mai mare fragmentare a lanţurilor globale de aprovizionare ar antrena o scumpire a importurilor, ar limita oferta de materii prime esenţiale şi ar accentua constrângerile la nivelul capacităţilor de producţie în economia zonei euro.
O reducere mai lentă a presiunilor salariale ar putea întârzia încetinirea dinamicii preţurilor serviciilor. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură ar putea, de asemenea, majora inflaţia pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum şi evoluţia crizei climatice şi a celei naturale la modul mai general ar putea determina o scumpire peste aşteptări a alimentelor.
”Potrivit proiecţiilor macroeconomice pentru zona euro ale experţilor Eurosistemului din luna decembrie 2025, inflaţia totală ar trebui să se situeze, în medie, la 2,1% în 2025, la 1,9% în 2026, la 1,8% în 2027 şi la 2% în 2028. În ceea ce priveşte inflaţia exclusiv produse energetice şi alimente, experţii proiectează o rată medie de 2,4% în 2025, de 2,2% în 2026, de 1,9% în 2027 şi de 2,0% în 2028. Inflaţia a fost revizuită în sens ascendent pentru anul 2026, mai ales pentru că experţii estimează, în prezent, o diminuare mai lentă a componentei „servicii” a inflaţiei. Se anticipează o creştere economică superioară celei prevăzute în proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE din luna septembrie 2025, determinată în special de cererea internă. Creşterea economică a fost revizuită în sens ascendent la 1,4% în 2025, la 1,2% în 2026 şi la 1,4% în 2027 şi se estimează că se va menţine la 1,4% în 2028”, se precizează în raport.
Consiliul guvernatorilor este hotărât să asigure stabilizarea inflaţiei la nivelul ţintei de 2% pe termen mediu.
”Scăderea anticipată a inflaţiei totale la începutul anului 2026 reflectă un efect de bază în sensul scăderii generat de preţurile produselor energetice, în timp ce componentele non-energetice ale inflaţiei ar trebui să consemneze în continuare o diminuare pe parcursul anului 2026. Contribuţia dinamicii preţurilor produselor energetice la inflaţia totală ar trebui să rămână modestă până în ultima parte a anului 2027, după care va înregistra o creştere semnificativă în 2028, ca urmare a implementării anticipate a Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (Emissions Trading System 2 – ETS2), cu un impact în sensul creşterii de 0,2 puncte procentuale asupra inflaţiei totale. Se previzionează că inflaţia IAPC exclusiv produse energetice se va reduce de la 2,5% în 2025 la 2,2% în 2026 şi la 2% în 2027 şi 2028. Conform proiecţiilor, dinamica preţurilor alimentelor se va diminua considerabil, pe fondul disipării efectelor majorărilor anterioare ale preţurilor materiilor prime alimentare la nivel mondial şi ale condiţiilor meteorologice nefavorabile din perioada verii, estimându-se o stabilizare a acesteia la ritmuri uşor peste 2% începând cu ultimele luni ale anului 2026”, mai arată raportul BCE.
Inflaţia IAPC exclusiv produse energetice şi alimente se va modera de la 2,4% în 2025 la 2% în 2028, în condiţiile în care dinamica preţurilor serviciilor se reduce pe fondul atenuării presiunilor din partea costurilor cu forţa de muncă, iar aprecierea anterioară a euro se transmite în lanţul de stabilire a preţurilor, determinând scăderea inflaţiei măsurate prin preţurile bunurilor.
Economia a fost rezilientă. Aceasta a înregistrat un avans de 0,3% în trimestrul III 2025, reflectând în principal consumul şi investiţiile mai robuste. Şi exporturile au consemnat o majorare, cu o contribuţie semnificativă din partea industriei chimice. Structura sectorială a creşterii economice a fost dominată de servicii, mai ales în sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor, în timp ce activitatea din industrie şi din construcţii s-a menţinut constantă. Este probabil ca acest tipar al creşterii economice impulsionate de servicii să persiste pe termen scurt.
Economia beneficiază de o piaţă robustă a forţei de muncă. Şomajul, situat la 6,4% în luna octombrie 2025, se plasează în apropierea nivelului minim istoric, iar ocuparea forţei de muncă a înregistrat o creştere de 0,2% în trimestrul III. În acelaşi timp, cererea de forţă de muncă s-a temperat în continuare, rata locurilor de muncă vacante atingând cel mai scăzut nivel consemnat ulterior pandemiei.
”Pe plan extern, deşi persistă dificultăţi legate de competitivitate, inclusiv de natură structurală, se estimează o accelerare a exporturilor în anul 2026. Această îmbunătăţire este atribuită revigorării cererii externe pe fondul diminuării incertitudinilor asociate politicilor comerciale, în pofida manifestării progresive a impactului exercitat de majorarea tarifelor vamale. Se anticipează că ritmul mediu anual de creştere a PIB real va fi de 1,4% în 2025, de 1,2% în 2026, de 1,4% în 2027 şi de 1,4% în 2028. Comparativ cu proiecţiile din luna septembrie 2025, creşterea PIB a fost revizuită în sens ascendent pe parcursul întregului orizont de proiecţie, reflectând datele peste aşteptări, reducerea incertitudinilor asociate politicilor comerciale, consolidarea cererii externe şi scăderea preţurilor materiilor prime energetice”, potrivit BCE.
Consiliul guvernatorilor subliniază necesitatea urgentă de a consolida zona euro şi economia sa în contextul geopolitic actual. Consiliul guvernatorilor consideră binevenit apelul adresat de Comisia Europeană autorităţilor guvernamentale de a acorda prioritate sustenabilităţii finanţelor publice, investiţiilor strategice şi reformelor structurale destinate stimulării creşterii economice.
Comentează