Producţia de vin în ţările nordice profită de pe urma creşterii temperaturilor

Să produci vin în ţările nordice este o provocare în condiţiile în care sezonul estival este unul scurt şi, cu toate acestea, producţia a început să crească graţie schimbărilor climatice, transmite AFP preluat de agerpres.

Departe de viile nobile milenare din Europa continentală, Murre Sofrakis posedă două hectare de viţă nobilă în provincia Scania din sudul Suediei şi este unul din cei mai mari producători de vin din această ţară scandinavă. În 2001, atunci când a început, a produs 100 de litri de vin proveniţi de la 17 soiuri diferite de .

"A fost nevoie de ceva timp pentru a găsi soiul bun. Trebuie să înveţi să cultivi viţa de vie şi aici nu avem o tradiţie", spune Murre Sofrakis. În prezent, acesta produce 20.000 de sticle de vin pe an, aproape o treime din producţia naţională de vin a Suediei, dar care la nivel mondial înseamnă o picătură într-un ocean în condiţiile în care în Suedia sunt 100 de hectare de viţă de vie comparativ cu 750.000 în Franţa.

Sectorul vitivinicol suedez nu se compară cu cel din regiunea Bordelais (Franţa) sau Napa Valley (SUA). Potrivit Federaţiei exploataţiilor agricole suedeze, cifra de afaceri medie a unei exploataţii în 2016 era de 600.000 de coroane (56.000 de euro).
struguri
Murre Sofrakis, de exemplu, poate conta pe cei aproximativ o sută de prieteni ai vinului, care în timpul liber vin să îl ajute în mod benevol. La sfârşitul acestei veri, câţiva pensionari tăiau via cu foarfecele de grădină pentru a permite o mai bună expunere a strugurilor înaintea recoltatului.

Însă chiar dacă sunt amatori entuziaşti, viticultorii nordici au început să recruteze specialişti, în special din străinătate. De exemplu, alături de Murre Sofrakis lucrează un oenolog chinez în vârstă de 31 de ani.

Viile nordice produc în prezent în principal vin alb pe baza soiului Solaris, un soi hibrid german rezistent la frig şi adaptat climatului scandinav unde perioada de maturare a strugurilor este scurtă.

"Este foarte uşor de cultivat în termeni de rezistenţă la boli şi este relativ viguros", susţine Torben Andersen, profesor la Universitatea din Copenhaga şi expert în viticultura ţărilor nordice.

Însă în pofida condiţiile dure de activitate, viticultura se dezvoltă în regiunea nordică.

Pentru Sveneric Svensson, preşedintele Asociaţiei viticole suedeze, această tendinţă nu se explică doar "prin modificările climatice ci şi prin dezvoltarea de noi soiuri care au nevoie de mai puţină căldură". Chiar şi aşa creşterea temperaturilor reprezintă un avantaj pentru că permite creşterea randamentelor. O creştere "cu un grad într-un secol ajută, vedem că au loc modificări care facilitează munca viticultorilor", susţine Sveneric Svensson.

În Suedia aproximativ 30 de viticultori au început să îşi comercializeze producţia. În ţara vecină, Danemarca, sunt aproximativ o sută. Însă dacă viticultorii nordici insistă să facă vinuri bio, puţini sunt cei care dispun de o etichetă certificată deoarece procedurile sunt considerate mult prea oneroase şi cer prea mult timp.

"Totul aici este făcut manual, nu utilizăm produse chimice, doar preparate bio. În plus, în Suedia precum şi în Danemarca este interzisă folosirea cuprului, utilizat în alte părţi pentru combaterea mucegaiul, a subliniat Murre Sofrakis.

Doar o singură vie nobilă nordică, Dons din Danemarca, îndeplineşte criteriile pentru a primi eticheta europeană de denumire de origine protejată (AOP).

Piaţa vinului este în principal una locală iar dacă în Danemarca vânzarea de vin de pe proprietate este permisă, acelaşi lucru nu este valabil în Suedia şi Finlanda, unde alcoolul est vândut numai prin magazinele aflate în monopolul statului.

Însă până la urmă ce gust au vinurile nordice, o regiune recunoscută mai mult pentru bere şi băuturi spirtoase?

"95% din cei care au gustat un vin suedez spun ca are un buchet bun şi un gust bun", spune somelierul Mattias Safvenberg.

Pentru profesorul de viticultură Andrew Reynolds de la Universitatea Brock (Canada) "calitatea vinurilor nordice este deja mai mult decât acceptabilă şi se va îmbunătăţi în timp prin introducerea altor soiuri".

Însă deocamdată vinurile suedeze nu sunt pregătite să cucerească lumea, spre deosebire de somelieri suedezi, care sunt omniprezenţi în competiţiile internaţionale, precum Jon Arvid Rosengren care în 2016 a fost apreciat ca fiind cel mai bun somelier din lume.