Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a publicat pe Facebook prima reacție din interiorul CSM la propunerea președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui „referendum” în rândul magistraților, care ar urma să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.
Într-o postare intitulată „România – STAT DE DREPT sau NU?”, judecătorul afirmă tranșant că „nu există niciun temei de drept care să permită președintelui țării organizarea unui ‘referendum în cadrul corpului magistraților’ pentru ‘plecarea CSM’”, calificând ideea drept o încălcare gravă a separației puterilor în stat.
Pentru a explica natura acestei încălcări, Alin Ene recurge la o comparație directă: „e ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea Președintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului”.
„O nouă dezamăgire pentru președinte”
Judecătorul susține că, chiar și în ipoteza unei astfel de consultări, rezultatul nu ar face decât să confirme lipsa unui sprijin real pentru demers. „Chiar dacă s-ar realiza o atare consultare, aceasta nu ar conduce decât la o nouă dezamăgire pentru preşedinte”, scrie Alin Ene.
El face trimitere la petiția invocată în spațiul public în ultimele zile, precizând că din „885 (nu 1000) de semnatari ai unei petiții care susține libertatea de exprimare, din care majoritatea covârșitoare procurori și pensionari, doar 20 au vrut să se întâlnească cu acesta”. În opinia sa, datele ar fi fost prezentate „denaturat”, ca dovadă a unei nemulțumiri generalizate față de CSM.
„Probabil sfătuitorii pe justiție i-au prezentat acea listă denaturat, drept magistrați nemulțumiți de CSM și de acolo încrederea oarbă și speranțele deșarte”, afirmă judecătorul.
Cine poate revoca, de fapt, CSM
Alin Ene subliniază că ideea potrivit căreia membrii CSM ar putea „pleca de urgență” ca efect al unui vot este complet străină de cadrul legal. „Membrii CSM ‘pleacă de urgență’ doar dacă Adunările Generale ale judecătorilor decid revocarea acestora”, notează el, adăugând explicit că „nu vorbim de procurori, trecuți în plan secund de președinte”.
Judecătorul insistă că președintele României „nu are nicio atribuție în organizarea și administrarea Justiției”, iar această lipsă de competență nu este un accident, ci „tocmai garanția separației puterilor în stat, specifică statului de drept”.
„Deci sigur nu atunci când vrea un om, fie el chiar și Preşedintele țării”, conchide membrul CSM.
„Ce viitor vrem pentru România?”
În finalul postării, Alin Ene extinde discuția dincolo de cazul punctual al CSM și pune sub semnul întrebării logica „plebiscitară” a demersului prezidențial. „Dacă tot pornim pe drumul plebiscitului, poate ar trebui să renunțăm la discriminare și să tratăm toate puterile statului în mod similar”, scrie judecătorul.
El lansează, retoric, întrebarea: „Pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Preşedintele României se mai bucură de susținerea poporului?”, avertizând că astfel de declarații sunt „absolut inacceptabile în orice stat democratic”.
„Sigur că ele sunt probabil firești în state mai puțin democratice, pe care poate că nu ar trebui să ni le setăm drept exemple de bune practici”, adaugă Alin Ene, care își încheie mesajul cu o formulare tranșantă: „Ce viitor vrem pentru România? Ne dorim democrație, stat de drept, UE? Sau o luăm în direcția opusă? Nu există un răspuns corect. Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democrație”.
Comentează