Preşedintele Franţei se declară '`mândru` de alegerea făcută de Noua Caledonie, unde 56,8% dintre alegători au respins independenţa

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a luat act duminică de victoria taberei "Nu" faţă de independenţa Noii Caledonii, teritoriu francez din Pacificul de Sud, la referendumul istoric privind autodeterminarea, subliniind că aceasta este un "semn de încredere" faţă de Republica franceză, potrivit AFP şi Reuters.

Potrivit rezultatelor oficiale parţiale, după numărarea a 95% din buletinele de vot, o majoritate de 56,8% dintre alegătorii din Noua Caledonie, a votat împotriva independenţei la referendumul la care s-a înregistrat o participare de circa 80%.

"Alegătorii au putut să aleagă suveran, în cunoştinţă de cauză, relaţia dintre Noua Caledonie şi Franţa. Ei s-au pronunţat astăzi, în majoritate, pentru ca Noua Caledonie să rămână franceză", a declarat Macron în cadrul unei scurte alocuţiuni televizate.

"Vreau să-mi exprim de la început imensa mândrie că am trecut împreună peste această etapă istorică şi de asemenea vreau să-mi exprim mândria în calitate de şef al statului că majoritatea caledonienilor au ales Franţa. Aceasta este pentru noi un semn de încredere în Republica Franceza, în viitorul ei şi valorile sale", a subliniat Emmanuel Macron.

"În această zi, singurul învins este tentaţia pentru dispreţ, diviziune, violenţă şi frică, în timp ce singurul câştigator este procesul în favoarea păcii pe care Noua Caledonie îl duce de 30 de ani, spiritul dialogului pe care nimic nu-l va zdruncina şi spiritul de responsabilitate, care a dus la participarea excepţională" a caledonienilor la referendum, a mai spus el.

Acest referendum, prevăzut de acordul de la Noumea semnat în 1998, este menit să continue eforturile de reconciliere între populaţia autohtonă Kanak şi descendenţii coloniştilor europeni, caldoche, începută cu acordurile de la Matignon în 1988. Acordurile au fost semnate după violenţele din anii '80 care au culminat cu luarea de ostatici şi atacul asupra grotei de la Ouvéa din mai 1988, soldată cu 25 de morţi în total, conform AFP.