Preşedintele francez Emmanuel Macron justifică omagierea mareșalului Petain prin faptul că nu a fost niciodată vorba de a avea o celebrare individuală

Preşedintele francez Emmanuel Macron a calificat joi drept "falsă polemică" reacţiile la declaraţiile pe care le-a făcut cu o zi înainte cu privire la mareşalul Petain, subliniind că "nu a fost niciodată vorba de a avea o celebrare individuală" a acestuia, informează AFP preluată de Agerpres.

"Trebuie recunoscut adevărul istoric, dar rămâne de datoria noastră şi să respectăm memoria, şi să nu uităm consecinţele faptei dezonorante care a fost recunoscută", în 1945, a eroului din Primul Război Mondial, devenit, două decenii mai târziu, liderul regimului colaboraţionist de la Vichy, a explicat preşedintele Republicii Franceze la Maubeuge, denunţând o "nebunie" a "polemicilor inutile".

Macron a stârnit o controversă miercuri, calificând drept "legitimă" includerea lui Petain, în numele rolului pe care l-a avut în timpul Marelui Război, în omagierea de sâmbătă a liderilor militari din acest conflict armat.

Ulterior, executivul a subliniat că şeful Statului Major va depune sâmbătă "coroane de flori la mormântul a cinci mareşali înhumaţi la complexul Hôtel des Invalides, unde nu este Petain".

"Ţara noastră are nevoie, o spun sincer, de alte polemici şi alte discuţii decât aceasta", a reacţionat preşedintele în faţa jurnaliştilor la Maubeuge, înainte de a se justifica, făcând distincţie între "tot ce au făcut predecesorii mei (...), cele două figuri distincte ale lui Petain". "A fost un mareşal Petain care a fost unul dintre marile personaje şi marii soldaţi din 1914-1918 şi nu veţi putea şterge acest lucru. Prin urmare, am spus pur şi simplu: istoria nu se şterge, nu suntem procurorii istoriei", a continuat şeful statului francez.

Emmanuel Macron a amintit, de asemenea, că până la Jacques Chirac (1995-2007), preşedinţii Republicii au depus în fiecare an flori la mormântul lui Petain de pe insula Yeu.

Regimul de la Vichy, după numele oraşului din centrul Franţei unde el s-a refugiat, a asigurat guvernarea ţări între 10 iulie 1940 şi 20 august 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Colaborarea cu ocupantul german s-a soldat cu 10.000-15.000 de morţi şi 80.000 de deportaţi civili.