Preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a ameninţat sâmbătă cu o ripostă dură împotriva ţărilor vecine din Golful Persic în cazul în care infrastructura sau centrele economice iraniene vor fi atacate, transmite Reuters, conform Agerpres.
Ce spune președintele iranian
''Dacă vreţi dezvoltare şi securitate, nu îi lăsaţi pe inamicii noştri să îşi lanseze războiul de pe pământul vostru'', a scris președintele Pezeshkian într-un mesaj ''către ţările din regiune'', postat pe platforma X.
Potrivit surselor iraniene, forţele israeliene şi americane şi-au extins atacurile aeriene contra obiectivelor de infrastructură energetică şi de apărare din mai multe provincii ale Iranului. De la începerea războiului pe 28 februarie, Iranul a atacat ţinte din statele din Golf ce găzduiesc baze militare ale SUA.
Între timp, armata israeliană a anunţat că a efectuat un nou val de atacuri asupra unor ţinte din Teheran legate de conducerea iraniană. Nu au fost dezvăluite alte detalii ale acestor atacuri.
Cel puțin 15 militari americani răniți în atacul Iranului
Cel puțin 15 militari americani au fost răniți în urma atacului iranian asupra unei baze din Arabia Saudită. Informațiile nu au fost confirmate de americani sau de saudiți, conform Mediafax.
Cel puțin 15 soldați americani au fost răniți după ce Iranul a lansat un atac asupra unei presedintebaze aeriene din Arabia Saudită, potrivit Al Jazeera. Se pare că cel puțin cinci militari sunt în stare gravă.
Atacul s-a produs vineri și a vizat baza aeriană Prince Sultan. Au fost folosite șase rachete balistice și 29 de drone, a anunțat Associated Press.
Militarii răniți se aflau în interiorul unei clădiri când aceasta a fost lovită, potrivit The Wall Street Journal.
Într-o declarație video transmisă sâmbătă, Ebrahim Zolfaghari, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, a declarat că atacul a distrus un avion de realimentare și a avariat semnificativ alte trei aeronave.
Baza a fost atacată de două ori la începutul acestei săptămâni. Aceasta se află la aproximativ 96 km de capitala saudită Riyadh. Baza este condusă de Forțele Aeriene Regale Saudite, dar este folosită și de forțele americane.
Au intrat în război și rebelii houthi
Rebelii huthi din Yemen, aliaţii Iranului, au atacat sâmbătă Israelul, angajându-se în războiul care a cuprins de o lună Orientul Mijlociu şi zguduie economia mondială, relatează AFP, conform News.ro.
Repercusiunile acestui conflict se fac simţite peste tot. El afectează grav populaţiile civile din regiune şi antrenează perturbări ale distribuţiei gazelor naturale şi petrolului în întreaga lume.
Acest război, declanşat la 28 februarie de atacuri americane şi israeliene în Iran, nu dă niciun semn de liniştire.
El are de-acum un nou beligerant - huthi, care au anunţat sâmbătă dimineaţa că au vizat ”instalaţii militare sensibile” în Israel, într-un atac cu rachetă balistică.
Armata israeliană a confirmat că a activat apărarea aeriană după ce a ”identificat tirul unei rachete din Yemen”.
Israelul continuă, la rândul său, să atace Iranul.
Un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii, sâmbătă în zori, şi a văzut coloane de fum negru ridicându-se în estul Teheranului.
Centrala Nucleră de la Bushehr, situată în sudul Iranului, a fost vizată - a treian oară în zece zile -, potrivit agenţiei internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), care citează oficiali iranieni.
Şoc energetic major
Cât timp va mai dura acest război?
Secretarul de Stat american Marco Rubio afirmă că obiectivele de război ale Washingtonului în Iran pot fi atinse ”în următoarele două săptămâni” - fără să fie trimise trupe la sol.
Mai multe publicaţii americane scriu, din contră, că Washingtonul vrea să trimită cel puţin 10.000 de militari - suplimentari - în Orientul Mijlociu.
”Puneţi piciorul pe teritoriul iranian, iar 150 de dolari va deveni preţul plafon al petrolului”, a ameninţat vicepreşedintele iranian Esmael Saghab Esfahani.
De la începutul războiului, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, o cale strategică tranziată de o cincime din petrolul mondial, ceea ce a provocat un şoc energetic major.
Consecinţele sale sunt foarte concrete.
De la Tokyo la Berlin şi de la Varsovia la Paris, guvernele îşi multiplică măsurile de ugenţă în încercarea de a opri ”explozia” preţurilor.
În Sri Lanka, de exemplu, autorităţile au ordonat stingerea iluminatului public pe străzi noaptea.
În Thailanda, climatizarea clădirilor a fost limitată la 26°C.
Intrarea în război a rebelilor huthi ar putea să pertube şi mai mult traficul maritim.
Aceşti insurgenţi - care controlează o mare parte a Yemenului - au desfăşurat numeroase atacuri împotriva unor nave comerciale la Marea Roşie în timpul Războiului din Fâşia Gaza între Israel şi Hamas.
„Prins la mijloc”
La o lună de la începutul războiului, civilii din toate taberele continuă să plătească un tribut exorbitant.
La Teheran, de exemplu, nopţile sunt ritmate de bombardamente.
O dentistă de la Teheran, Ensieh, declară că-şi ”pirde tot mai mult speranţa pe zi ce trece”. Acum ”suntem prinşi la mijloc între trei puteri care au înnebunit”, suspină această femeie în vârstă de 46 de ani.
”Războiul a smuls o parte din mine”, a adăugat ea.
Situaţia se înrăutăţeşte şi în Liban, antrenat în război la 2 martie, când mişcarea şiită Hezbollah, susţinută de Teheran, a început să tragă obuze către Israel.
Potrivit unui ultim bilanţ oficial, prezentat vineri, războiul s-a soldat cu 1.142 de morţi ţi peste un milion de deplasaţi în Liban.
Comentează