Călin Georgescu, fost înalt funcționar public nostalgic al epocii fasciste, a ajuns pe primul loc în primul tur la alegerile prezidențială. Această victorie surpriză vine pe fundalul unui val de saturație populară la adresa partidelor tradiționale, scrie publicația franceză Liberation, conform Rador Radio România.
Duminică seara, din casa lui de la marginea Bucureștiului, Călin Georgescu le-a mulțumit alegătorilor români care l-au dus în turul doi al alegerilor prezidențiale, spre surprinderea tuturor. Candidatul independent, admirator al fasciștilor anilor 1930, este atât de outsider, încât nu are sediu de campanie. În octombrie, sondajul Inscop îl credita cu 0,4% din intențiile de vot. Cu câteva zile înainte de alegeri, era încă în jur de 5%. Această victorie răsunătoare zguduie politica românească.
România, mult timp considerată a fi ferită de influența rusă, tocmai a plasat în fruntea cursei prezidențiale un om care și-a construit succesul mergând împotriva consensului politic din jurul Uniunii Europene și al NATO. Șocul este sever, căci președintele în funcție, Klaus Iohannis, este un aliat fidel al Occidentului, la un moment dat chiar candidat la postul de secretar general al NATO.
Ascensiune uimitoare
Călin Georgescu, la rândul său, își manifestă simpatia față de Vladimir Putin – „un om care își iubește țara” – și disprețul față de UE și Alianța Nord-Atlantică – care au „șters identitatea națională, ADN-ul care asigură „imunitatea spiritului românesc”. Suveranist, atașat de valorile creștine și anti-LGBT, acest bărbat de 62 de ani bifează toate căsuțele candidatului de extremă dreapta.
Cu toate acestea, prin cariera sa profesională, Georgescu se evidențiază. Doctor în agronomie, specialist în soluri, a studiat în Marea Britanie și în Statele Unite, apoi s-a interesat de dezvoltarea durabilă, a lucrat ca înalt funcționar public la Ministerul Mediului și chiar a devenit raportor ONU pentru chestiuni legate de eliminarea deșeurilor periculoase.
„Din 2019 până în 2022, Georgescu a fost o figură a partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), dar a fost exclus din cauza pozițiilor sale prea radicale. AUR a căutat să-și spele imaginea, dar nu și-a moderat niciodată admirația pentru fasciștii români”, amintește Silvia Marton, lector la Universitatea din București. „Este cufundat într-un delir mistic, dar nu dezvoltă aproape nimic în ceea ce privește politicile publice”.
Concurență pe extremă dreapta
Mai mulți factori par să fi lucrat în favoarea ei. În primul rând, oboseala și amărăciunea alegătorilor față de marea coaliție PSD-PNL, care guvernează țara din 2021. „Cele două partide s-au prezentat de ani de zile drept garanții stabilității, mai întâi în timpul pandemiei, apoi în faţa războiului din Ucraina. Dar alianța lor, combinată cu diviziunile micilor partide reformiste, a lăsat cale largă pentru extrema dreaptă, care a putut să se prezinte ca singura forță de opoziție”, explică Silvia Marton.
Acest vid părea destinat să-i favorizeze pe naționaliștii din AUR și pe liderul lor George Simion, pe care unele sondaje i-au plasat în turul doi. În cele din urmă, a primit doar 13,8%.
În această competiție de extremă dreapta, Georgescu a câștigat cu siguranță votul susținătorilor SOS România, un alt partid pro-rus cu tendință fascistă, al cărui lider, Diana Șoșoacă, a fost lipsită de participarea la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională. Diaspora, care deja votase extrema dreaptă în 2020, a jucat și ea un rol important. Georgescu a câștigat 43% din voturile românilor din străinătate, 800.000 de alegători care au mers la vot.
Campanie concertată pe TikTok
Invizibil în media tradițională și aproape absent din campaniile de pe teren, Georgescu își datorează victoria unei viralizări ciudate pe TikTok. Rețeaua de socializare are 8,9 milioane de abonați în România, aproape la fel de mulți ca Facebook, iar AUR și-a făcut de multă vreme o piață acolo. Între septembrie și noiembrie, un hashtag cu numele candidatului a devenit viral în rețea, cu o accelerare notabilă în ultimele zile de campanie. „În 18 noiembrie, pagina lui Georgescu fusese vizualizată de 92,8 milioane de ori, mai ales în ultimele două luni. Pe 22 noiembrie [cu două zile înainte de vot, nota editorului], au existat 52 de milioane de vizualizări suplimentare”, notează un studiu realizat de think tank Expert Forum.
Procesul pare prea masiv pentru a fi natural. Traficul a fost generat ca „o campanie concertată”, a remarcat jurnalistul Cristian Andrei Leonte într-o anchetă publicată înainte de vot.
Cine a organizat această campanie sofisticată, transmisă uneori în termeni similari cu ai influencerilor din modă sau frumusețe? Să vedem umbra serviciilor rusești, deja la lucru luna trecută în Moldova?
Alte întrebări sunt în așteptare. România va vota din nou în acest weekend, de data aceasta pentru reînnoirea Parlamentului, și deci a guvernului. Dinamica ridică temeri legate de o nouă ascensiune a extremei drepte. Împreună, scorurile prezidențiale ale lui Simion și Georgescu ajung la 36,8%, în fața celor 27,9% dintre candidații PSD și PNL la un loc.
Pe 8 decembrie, alegătorii vor reveni și ei la urne pentru turul doi al alegerilor prezidențiale. Momentan nu există sondaj, probabilitatea unui duel Georgescu-Lasconi nefiind până acum luată în calcul.
LE MONDE: România alunecă spre extrema dreaptă
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurate duminică, 24 noiembrie, a bulversat echilibrele politice tradiționale. Dintre cei 14 candidați în cursă, un outsider necunoscut publicului larg, Călin Georgescu, admirator al lui Vladimir Putin și critic al NATO și al Uniunii Europene, a sfidat toate previziunile, ajungând pe primul loc cu 22,94% din voturi.
„Insecuritatea economică s-a transformat în insecuritate politică. Victoria mea reflectă trezirea unui popor obosit să fie umilit”, a declarat, după anunțarea rezultatelor, acest inginer în pedologie (știință care studiază solurile), fost raportor special pentru drepturile omului la Națiunile Unite, care susține că aparține Bisericii Ortodoxe, majoritatea în România.
Evident, discursul său antisistem și suveranist a rezonat cu mulți români în căutarea schimbării. În orice caz, întruchipează o alunecare spre extrema dreaptă într-o țară vecină cu Ucraina aflată în război.
Descoperirea lui Călin Georgescu ridică îngrijorări în cadrul NATO, care consideră România un pilon strategic al apărării europene. Țara, care are o populație de 19 milioane de locuitori, găzduiește mai multe baze ale Alianței Atlantice. Peste o mie de soldați francezi sunt dislocați pe teritoriul său, care găzduiește un scut antirachetă american.
Invers pentru stânga
În contextul războiului din Ucraina, declarațiile trecute ale lui Călin Georgescu, critic deschis la adresa NATO, sunt motive de îngrijorare. „Scutul antirachetă este o rușine. Aceasta nu este o apărare, ci o politică de confruntare. Nu ne va aduce pace”, a denunțat el în 2021. Această poziție contrastează radical cu linia actuală a Bucureștiului.
Victoria sa din primul tur al alegerilor prezidențiale a fost salutată și în presa rusă, ca și de agenția RIA Novosti, citată de cotidianul Kommersant, care a scris: „Victoria domnului Georgescu este o surpriză. Aderarea la NATO nu garantează securitatea României”.
Călin Georgescu nu este singur. George Simion, liderul Alianței ultranaționaliste pentru Unitatea Românilor (AUR), a primit 13,87% din voturi. În vârstă de 38 de ani, a devenit cunoscut pentru discursurile sale naționaliste și pentru o ascensiune politică meteorică. Deputat din 2020, l-a propus pe Călin Georgescu ca prim-ministru în plină criză guvernamentală.
Legăturile dintre ei au slăbit după acuzațiile la adresa lui Călin Georgescu că pledează pentru personaje istorice controversate, dar rezultatele votului i-au apropiat din nou. „Împreună, scorurile noastre reprezintă aproape 40% din voturi. Este un vot pentru suveranism”, a spus George Simion. Potențiala lor alianță ar putea face din a doua rundă un test pentru viitorul democratic și european al României.
„Marile partide sunt învinse la aceste alegeri. Nu au înțeles că regulile jocului s-au schimbat. Rețelele de socializare au oferit o platformă discursurilor populiste și extremiste care afectează o parte semnificativă a electoratului”, observă politologul Cristian Pîrvulescu.
Moment pivot
Programată pentru 8 decembrie, turul doi promite a fi un moment crucial. „Dacă extrema dreaptă va câștiga președinția, acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării ancorarea europeană a României. Suntem la un punct de cotitură”, analizează Cristian Pirvulescu. Alegerile legislative ar putea redistribui în continuare cărțile.
În orice caz, această primă rundă a marcat o trecere într-o nouă eră politică dominată de rețelele sociale și discursurile populiste. Victoria lui Călin Georgescu este o ilustrare în acest sens. El a reușit să mobilizeze un electorat tânăr și dezamăgit datorită contului său TikTok, care are 250.000 de abonați și ale cărui videoclipuri au strâns peste 3,2 milioane de aprecieri. Acest succes ilustrează o schimbare profundă în modul în care se desfășoară campaniile în România, unde bugetele mari ale partidelor tradiționale nu mai sunt suficiente pentru a garanta o victorie.
Președintele în funcție, Klaus Iohannis, în fruntea țării din 2014, a rămas tăcut în fața acestor rezultate care redesenează spectrul politic. Această tăcere, care a fost constantă pe parcursul celor două mandate ale sale, a contribuit la imaginea lui de șef de stat îndepărtat și absent de la marile dezbateri naționale. Promisiunile sale de reforme structurale, care au produs multe speranțe, nu s-au concretizat, ceea ce a lăsat un gol pe scena politică tradițională.
Comentează