PIB-ul României, în scădere: Nicolae Ciucă, rezultate mai slabe decât Florin Cîțu

Economia României a înregistrat un avans de 5,9% în 2021, comparativ cu 2020, şi de 2,4% pe seria brută în trimestrul 4 al anului trecut, faţă de acelaşi trimestru din 2020, dar a scăzut cu 0,1% în termeni reali, comparativ cu trimestrul trei din 2021, potrivit unui comunicat al instituţiei publicat vineri.

Produsul Intern Brut (PIB) - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul patru 2021 a fost de 305,569 miliarde de lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,1% faţă de trimestrul trei 2021 şi în creştere cu 3,9% faţă de trimestrul patru 2020, informează Agerpres. 

Potrivit INS, ca serie brută, PIB-ul estimat pentru anul 2021 a fost de 1.181,917 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,9% faţă de anul 2020. Pentru trimestrul patru 2021, PIB-ul estimat a fost de 357,334 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 2,4% faţă de trimestrul IV 2020.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2021, nefiind înregistrate modificări semnificative faţă de varianta publicată în data de 8 martie 2022.

Datele INS arată că la creşterea PIB, în anul 2021 faţă de anul 2020, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,7%), cu o pondere de 19% la formarea PIB; industria (+1%), cu o pondere de 21,2%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB;

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB, neschimbată faţă de estimarea anterioară.

Volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,4 puncte procentuale), de la 97,7% la 98,1%, în timp ce volumul impozitelor nete pe produs nu a înregistrat modificări în varianta provizorie actuală comparativ cu varianta din 8 martie 2022.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări mai mari ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2021, între cele două estimări, au înregistrat formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,6%, ca urmare a reducerii volumului său de la 104% la 102,3%, cheltuiala pentru consum final a administraţiilor publice, de la -0,2% la 0,0%, ca urmare a creşterii volumului său de la 98,8% la 100,4%.

INS menţionează că exportul net a avut un impact pozitiv asupra utilizării Produsului intern brut, de la -1,5% la -1,3%, ca urmare a scăderii volumului său de la 135,9% la 132,6%.

Comisia Europeană estima în previziunile publicate pe 10 februarie 2022 că economia României a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, graţie unei cereri interne solide, însă ritmul de creştere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5%.

"Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servici, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie", estimează Comisia Europeană.

Potrivit Executivului comunitar, consumul privat ar urma să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile iar inflaţia să se modereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză, susţinute de Facilitatea de redresare şi rezilienţă.