Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, contestă datele prezentate de Guvernul Bolojan privind scăderea deficitului bugetar și susține că reducerea este doar una contabilă. Potrivit acestuia, dacă sunt luate în calcul plățile amânate și structura reală a cheltuielilor, dezechilibrul bugetar este mult mai mare decât cel raportat oficial.
Deficitul raportat și diferența față de realitate
Peiu arată că Executivul anunță un deficit de 146 de miliarde de lei în 2025, respectiv 7,65% din PIB, față de 152 de miliarde de lei în 2024.
El susține însă că ambele valori sunt calculate doar pe numerar și nu reflectă obligațiile restante ale statului. Deficitul real pe 2024 ar fi fost de 9,3% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene.
Venituri și cheltuieli
Conform calculelor prezentate de acesta, veniturile curente au ajuns la 585 de miliarde de lei în 2025, în creștere cu 10,3%, în timp ce cheltuielile curente au urcat la 745 de miliarde de lei, cu un avans de 12%.
Diferența ar genera un deficit curent de aproximativ 160 de miliarde de lei. În 2025, România a primit 75 de miliarde de lei din fonduri europene, cu 24,5 miliarde de lei peste 2024, iar cheltuielile din aceste fonduri au crescut cu doar 16 miliarde de lei.
Dobânzi în creștere
Un alt indicator invocat este majorarea cheltuielilor cu dobânzile: 51 de miliarde de lei în 2025, cu o estimare de 60 de miliarde de lei în 2026. Veniturile din TVA ar fi crescut cu 10,7%, în linie cu inflația.
Acuzația de „minciună” contabilă
„Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB. Se laudă pentru că susține că a scăzut deficitul bugetar cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025.
Iată, însă, ce se poate vedea la o citire mai atentă a execuției bugetare:
Ambele deficite bugetare, atât cel pe 2024, cât și cel pe 2025, sunt mincinoase, pentru că guvernul ne anunță doar deficitul calculat pe numerar, nu cel real. Adică exclude din această raportare plățile pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut, întârziindu-le cu bună știință. De exemplu, numai către furnizorii de gaze și electricitate guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei, ca urmare a schemei de plafonare și compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere.
Deficitul bugetar real pe 2024 (9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar) a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.
Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix același cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri.
Dacă vom compara veniturile curente și cheltuielile curente, ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% față de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, față de 2024. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al țării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene și al aranjamentului contabil al acestora.
A doua mare concluzie este că veniturile curente ale statului cresc mai încet decât cheltuielile curente, deci statul funcționează, în continuare, cu costuri pe care nu și le permite. Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Comentează