Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară, care vizează reorganizarea exercitării profesiei de psiholog și funcționarea Colegiul Psihologilor din România, a generat una dintre cele mai ample reacții negative din interiorul unei bresle profesionale din ultimii ani. Documentul, înregistrat la Parlament sub numărul B708/2025, a strâns deja peste 250 de opinii în consultare publică, majoritatea covârșitor contrare, și este contestat de asociații profesionale, practicieni, cadre universitare și chiar de membri ai conducerii Colegiului.
Criticii susțin că, în forma actuală, proiectul introduce bariere excesive de acces în profesie, mută aproape integral costurile formării pe umerii tinerilor specialiști și concentrează putere administrativă și financiară fără mecanisme reale de control sau transparență.
Ce promite proiectul: „cadru legislativ modern” și acces „aliniat” la UE
Inițiativa legislativă își propune, oficial, „alinierea profesiei de psiholog la standarde europene”, prin redefinirea condițiilor de acces, a treptelor profesionale, a modului de evaluare și a rolului Colegiul Psihologilor din România.
Printre obiectivele declarate se află:
standardizarea accesului în profesie;
introducerea unor examene naționale;
reorganizarea formelor de exercitare;
consolidarea atribuțiilor Colegiului în raport cu universitățile și practicienii.
În realitate, spun contestatarii, legea schimbă regulile „în timpul jocului” și creează un sistem rigid, costisitor și profund dezechilibrat.
În expunerea de motive, inițiatorii afirmă că proiectul ar trebui să aducă „un cadru legislativ modern” pentru servicii psihologice, cu accent pe calitate, protecția beneficiarilor și structuri de conducere „suple și operative” în Colegiu. 25b708EM
Tot aici apare și una dintre ideile-cheie ale reformei: accesul în profesie ar urma să fie condiționat de studii la nivel de master și de promovarea unui examen, măsură prezentată ca o aliniere la practica „din majoritatea statelor membre” și la recomandări europene (inclusiv EuroPsy).
„Master obligatoriu” + examen național: noul filtru de intrare în profesie
Una dintre cele mai contestate modificări este condiționarea dreptului de liberă practică de deținerea simultană a diplomei de licență și a diplomei de master. Dacă în prezent masterul este necesar pentru ieșirea din supervizare, noua lege interzice practicarea profesiei chiar și sub îndrumare până la finalizarea studiilor de master.
În termeni concreți, un absolvent de psihologie nu mai poate profesa deloc, nici măcar ca stagiar, pentru cel puțin doi ani, perioadă în care trebuie să suporte costuri universitare fără a avea dreptul legal de a lucra.
Textul proiectului definește profesia ca „liberală și independentă” și stabilește că dreptul de liberă practică se acordă de Colegiu, prin atestat.
Articolele privind cumularea a 300 de credite ECTS (licență + master), dintre care minimum 120 din master, invalidează automat programe de master de 60 sau 90 de credite, deși acestea sunt acreditate de Ministerul Educației și ARACIS.
Miza reală, spun criticii, este combinația dintre traseul universitar și filtrul profesional. În expunerea de motive se vorbește explicit despre „introducerea cerinței de studii la nivelul studiilor universitare de master, precum și a cerinței privind promovarea examenului pentru accesul în profesie”.
Nemulțumirile din sistem pornesc de la efectul practic: intrarea în profesie devine mai lungă, mai scumpă și mai birocratică, iar costurile (formări, supervizare, avize, instrumente) sunt deja ridicate pentru debutanți.
Mai multă putere pentru Colegiu: cine „recunoaște” masterele, cine avizează metodele și instrumentele
O altă zonă de conflict este creșterea rolului Colegiului în raport cu universitățile și cu practica profesională.
Proiectul descrie atribuțiile Comisiei de Metodologie, care include explicit „recunoaștere, în cadrul unuia sau mai multor domenii generale de specializare, a programelor de studii universitare de master”, plus avizare și creditare pentru formare, precum și avizarea metodelor și tehnicilor de evaluare/asistență psihologică.
Criticii spun că aici se mută un centru de greutate: de la recunoașterea academică (Minister/ARACIS) către o decizie administrativă internă, cu potențial de blocaj sau de selecție netransparentă.
„Taxa pe sărăcie”: când vechimea depinde de profit
Un punct extrem de sensibil este modul în care proiectul leagă recunoașterea vechimii de un prag financiar.
Proiectul introduce un examen național standardizat scris, organizat de Colegiu, ca etapă obligatorie după finalizarea studiilor. Măsura este criticată mai ales de psihoterapeuți și cadre universitare, care susțin că evaluarea competenței clinice prin teste grilă este profund limitată.
„Psihoterapia nu este matematică. Există zeci de școli, abordări și paradigme. Un examen standardizat nu evaluează empatia, relația terapeutică sau judecata clinică”, explică un profesor universitar consultat de redacție.
În forma propusă, perioada în care psihologul își exercită profesia constituie vechime doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții care includ venituri nete „cel puțin egală cu de 12 ori cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată” și plata contribuțiilor aferente.
Consecința directă: psihologii care lucrează în zone rurale, în ONG-uri, în servicii sociale sau cu populații vulnerabile pot profesa ani întregi fără ca activitatea lor să conteze drept vechime.
„Este o penalizare a muncii sociale și o selecție pe criterii economice, nu profesionale”, spun reprezentanți ai asociațiilor de profil.
Licență anulată definitiv după șase ani
Un alt punct controversat este introducerea unei limite maxime de șase ani pentru promovarea examenului de specialist, sub sancțiunea pierderii definitive a dreptului de practică.
Specialiștii compară această prevedere cu „anularea definitivă a permisului de conducere pentru că nu ai promovat un examen suplimentar la timp, deși ai circulat legal ani la rând”.
Penurie de stagii și blocaj pentru studenți
Restrângerea dreptului de a organiza stagii de practică doar la psihologi cu grad de specialist sau principal va reduce drastic numărul de locuri disponibile pentru studenți, într-un sistem deja suprasolicitat.
Universitățile avertizează că această măsură riscă să blocheze complet accesul la practică pentru mii de studenți anual.
Alegeri „scrise” de vechea conducere: mecanismul de tranziție contestat
Tranziția spre noile structuri este reglementată printr-un calendar de alegeri. Proiectul prevede că, într-un an de la intrarea în vigoare, Colegiul va organiza alegeri pentru noile organe, iar acestea se vor desfășura după un regulament „elaborat și aprobat” în 120 de zile de către Consiliul aflat în exercițiu la data intrării în vigoare a legii.
Aceasta este una dintre prevederile folosite de contestatari ca argument pentru riscul de „auto-conservare”: actuala structură ar seta regulile jocului electoral pentru sistemul care urmează.
Putere concentrată, control minim: rolul Colegiului Psihologilor
Documentele analizate indică o concentrare masivă de putere în mâinile conducerii Colegiului:
aprobă bugete și taxe;
avizează programe de formare;
recunoaște sau nu diplome;
organizează examene;
poate suspenda sau anula dreptul de practică.
În același timp, nu există o Comisie de Cenzori independentă, iar rapoartele financiare detaliate lipsesc din spațiul public.
Banii Colegiului și „proiectele satelit”: articolul care aprinde discuția despre transparență
Discuția despre putere vine la pachet cu discuția despre bani și control financiar.
În proiect, există o prevedere potrivit căreia veniturile pot fi folosite inclusiv pentru „finanțarea unor proiecte aprobate de Consiliul Național” și pentru „înființarea unor asociații sau fundații cu scop științific sau profesional”.
Pentru organizațiile critice, problema nu este că se pot finanța proiecte, ci lipsa garanțiilor de transparență și control intern robust, într-un context în care Colegiul colectează cotizații și taxe obligatorii și administrează avizări, recunoașteri și autorizări.
„Nu e doar despre reguli, e despre supraviețuire profesională”: reacția din breaslă
Dincolo de tehnicalitățile legislative, opoziția din sistem mizează pe o idee simplă: standardele nu pot fi ridicate doar prin obligații impuse individului, fără o strategie publică de sprijin (Educație – Sănătate – Muncă – CNAS) pentru finanțare, integrare și debut profesional.
Asociația Psihologilor Atestați din România (A.P.A.R.) a transmis public că, în urma unei consultări interne, majoritatea covârșitoare a respondenților s-a pronunțat împotriva proiectului și a cerut retragerea lui (potrivit comunicatului atașat de dvs.), invocând riscuri legate de acces, carieră, legitimitate internă și funcționarea democratică a Colegiului.
Ce urmează: o reformă care poate bloca sau poate fi rescrisă
În acest moment, proiectul este încă în dezbatere, iar presiunea publică a crescut tocmai fiindcă miza e dublă:
Pe de o parte, inițiatorii invocă „calitate”, „protecția beneficiarului” și armonizare cu standarde europene.
Pe de altă parte, criticii văd o profesie împovărată cu filtre noi (master, examen), condiționări economice (vechime legată de venit) și o concentrare de putere administrativă la nivelul Colegiului (recunoașteri, avizări, reguli electorale).
Comentează