Orașele care cresc din trotuare: cum schimbă copacii pietonala urbană

Autor: Denisa Miron, Colaborator

Publicat: 23-07-2025 12:55

Actualizat: 23-07-2025 15:55

Article thumbnail

Sursă foto: C3748 Jürgen Effner / DPA / Profimedia

În marile orașe ale lumii, spațiul pietonal nu mai este doar un loc de tranzit. Devine un refugiu verde, o zonă de întâlnire, de răgaz, de respirație. Iar unul dintre cele mai simple și eficiente moduri de a transforma trotuarele în spații prietenoase este inserarea de arbori pe axul central al acestora.

Acest concept, tot mai des întâlnit în urbanismul contemporan, nu ține doar de estetică. Studiile arată că prezența copacilor pe trotuare scade temperatura resimțită cu până la 10°C în zilele toride, reduce poluarea cu praf și oxizi de azot, îmbunătățește calitatea vieții și chiar contribuie la creșterea valorii locuințelor din zonă.

Mai mult decât umbră: funcția ecologică și socială a arborilor urbani

Un raport al Băncii Mondiale dedicat regenerării spațiilor publice urbane (2021) subliniază că arborii plantați pe axul trotuarelor pot acționa ca un „filtru verde” între zona carosabilă și cea pietonală, cu efect direct asupra sănătății populației urbane. Mai mult, aceste benzi verzi centrale creează un ritm vizual și o barieră naturală de protecție față de trafic, fără a fragmenta spațiul pietonal.

În orașe ca Viena, Copenhaga sau Paris, această strategie face parte din politicile de „reclădire verde” a infrastructurii pietonale. În Copenhaga, de exemplu, 80% dintre trotuarele nou-reabilitate în ultimul deceniu includ cel puțin un rând de copaci, plantați în alveole cu substrat permeabil, care permit atât infiltrarea apei, cât și dezvoltarea sănătoasă a rădăcinilor. La Paris, „Planul Copacilor” prevede crearea a 170.000 de noi arbori până în 2026, mulți dintre aceștia urmând a fi plantați pe bulevarde și trotuare pietonale.

Cum se adaptează Bucureștiul

În București, această viziune începe să capete contur, mai ales în zonele în care administrațiile locale aleg să reinventeze trotuarele ca spații urbane vii. Un exemplu vine din Sectorul 3, unde, în ultimii ani, trotuarele au fost refăcute cu alveole centrale pentru arbori, pavate cu dale și însoțite de sisteme de drenaj care permit arborilor să se dezvolte sănătos fără a ridica pavajul.

Spre deosebire de alte sectoare în care reamenajarea trotuarelor a păstrat o viziune strict funcțională, în Sectorul 3 s-a optat frecvent pentru o reconfigurare completă: arborii nu sunt plantați marginal, ci pe centrul trotuarului, oferind atât umbră pietonilor, cât și protecție față de trafic. Această abordare amintește, la scară locală, de aleile urbane din capitalele nord-europene. În paralel, primaria de sector a  dezvoltat o pepinieră proprie, care asigură arbori deja adaptați la clima urbană și la specificul solului din București. Platani, arțari, tei, mesteceni și chiparoși sunt printre speciile cel mai des folosite, alese nu doar pentru rezistența lor, ci și pentru valoarea estetică și capacitatea de purificare a aerului.

De ce arborii pe centru, și nu la margine?

Spre deosebire de plantațiile marginale – în care arborii sunt plasați între carosabil și trotuar –, poziționarea arborilor pe axul central al trotuarului permite o mai bună gestionare a spațiului urban. Pietonii pot circula de o parte și de alta, trotuarul este împărțit natural în două fluxuri, iar copacii capătă spațiu de dezvoltare simetric, fără a fi îngrădiți de borduri sau ziduri.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri