România a decis să aloce 50 de milioane de euro prin mecanismul „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL). Banii sunt destinați Kievului pentru achiziția de muniții și arme necesare pentru a se apăra de armata rusă, iar inițiativa a fost lansată de administrația Trump. Un cunoscut politolog face treaba autorităților și explică acum cu subiect și predicat de ce trebuie să ajutăm Ucraina.
România va acorda un ajutor de 50 de milioane de euro Ucrainei
Autoritățile române au evitat să explice această decizie, care reprezintă, de altfel, o investiție în propria securitate, iar prin lipsa lor de transparență nu au făcut decât să dea un sprijin neașteptat propagandei anti-ucrainene.
Detractorii Ucrainei nu aveau cum să nu profite de această oportunitate, mai ales că decizia Guvernului României vine într-un moment în care taxele și inflația cresc apăsându-i greu pe românii de rând, iar România se împrumută tot mai mult pe piețele internaționale și este copleșită de un deficit uriaș, unic la nivelul statelor UE.
Statul român are probleme din nou la comunicare
Pentru că autoritățile nu sunt capabile să le comunice eficient românilor necesitatea acestui gest față de Ucraina și nu s-au obosit să dea explicații, a ales să o facă experta în fostul spațiu sovietic Ileana Racheru, politolog la Universitatea București.
Într-o postare pe Facebook, aceasta face ceea ce statul român ar fi trebuit să facă încă din momentul anunțării deciziei, și explică pe înțelesul oricui de ce această decizie nu doar că nu văduvește România de resurse, ci vine ca o investiție în securitatea țării.
„Niciun stat nu poate sa progreseze, nu poate sa asigure populației bunăstare dacă poate fi ținta unei invazii militare. Orice stat are nevoie ca în jurul granițelor sale să fie țări sigure, care nu exportă instabilitate, care nu sunt culoare de trecere pentru invadatori. Pentru a fi mai puternică (mai activă în UE și NATO), pentru a combate corupția și sărăcia, pentru a investi în infrastructura de orice fel, România are nevoie de securitate. Investițiile unui stat în securitate sunt investiții în bunăstarea și siguranța propriei populații, chiar dacă pentru acestea trebuie să ajute alte țări”, spune Ileana Racheru.
De ce trebuie să-i ajutăm pe vecinii ucraineni
Ea amintește și că trupele ruse forțează orașele-fortăreață ale Ucrainei, iar fără sprijin suficient din partea unor țări ca România, acestea vor cădea rând pe rând în mâinile Rusiei lui Putin. Problema cea mare este că nu doar Ucraina va avea de suferit într-un asemenea context, ci și țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, care ar ajunge să aibă vecin o țară instabilă, o marionetă în mâinile Kremlinului.
„Trupele ruse se află acum dincolo de Nipru, dacă ar reuși să îl treacă și nu ar fi oprite de armata ucraineană (așa cum s-a întâmplat în 2022) ar avea nevoie de aproximativ o zi pentru a ajunge la granițele României. În 2022, rușii au anunțat că intenționau să facă joncțiunea cu Transnistria ( de fapt sa ocupe întreaga R. Moldova). Încă din 2014, Rusia a încercat sa ocupe sudul Ucrainei, sa refacă Novorosiia. Putin a reconfirmat chiar săptămânile trecute aceeași intenție”, susține experta.
Iluzia că Rusia s-ar mulțumi cu o părticică din Ucraina ar fi repede spulberată. Aflată într-un evident conflict ideologic cu Uniunea Europeană, Rusia ar profita și ar pune mari probleme printr-un război hibrid ce ar exploata și mai bine slăbiciunile unor țări ca România.
„Mai mult, Putin și vastul sau aparat de propaganda le spun rușilor ca sunt în conflict cu Occidentul/NATO, ca Moscova duce un "război sfânt" în Ucraina pe modelul țarilor care au aparat valorile creștine. Rusia e mare, are carne de tun pentru a fi trimisa în malaxorul morții din Ucraina. Dar, din 2014 pana în prezent, Rusia a ocupat aprox. 20% din teritoriul Ucraina( inclusiv Crimeea predata fără niciun foc de arma). Putin insistă foarte mult să-i dea Trump, Witkoff sau oricine altcineva cei 30% din Donbas, pe care armata nu i-a cucerit în mai mult de 10 ani... E vorba despre o zonă puternic fortificata a cărei predare ar putea sa deschidă calea pentru Kiev și un regim politic subordonat Moscovei în Ucraina. Un fel de Lukasenko 2 (care să îi permită să atace și state NATO, așa cum i-a facilitat invazia în Ucraina)”, adaugă ea.
Ce câștigăm dacă sprijinim Ucraina și ce pierdem dacă nu o facem
În condițiile în care pentru Rusia este vorba despre un război de ocupare a altei țări, militarii ruși, sau cei mai mulți dintre ei, luptă doar pentru bani sau din obligație.
„Soldații rusi lupta în mare parte pentru bani (anunțurile de înrolare și propaganda promit cel puțin 50 mii euro/ an pentru semnarea unui contract cu armata și 6 luni pe front). S-au dezvoltat afaceri imobiliare în orașele sărace ale Rusiei prin plățile obținute din participarea la război... Mai ales că acestea ajung pana la 120 mii euro pentru familiile celor uciși. Oricine, cât de lipsit de pregătire militara, orb, șchiop, cu grave probleme psihice poate să ajungă pe front... cu atât mai mult în operațiunile sinucigașe”, mai spune Ileana Racheru.
Revenind la România, țara noastră este una dintre țintele războiului hibrid declanșat de Moscova împotriva Occidentului. Ileana Racheru explică acum, cu subiect și predicat, că bani dați de România Ucrainei vor ajuta la ținerea la distanță a armatei de ruse. În cazul în care ucrainenii ar fi învinși, Rusia ar ajunge practic la granițele României. Din acest motiv, România, care este interesată să nu ajungă să se învecineze cu Rusia,. Sprijină Ucraina.
„România este ținta războiului hibrid al Rusiei. Propaganda Rusiei este în mințile foarte multor romani... Rușii sunt aici, au venit în mințile românilor din țară și diaspora. Sprijinul financiar pentru Ucraina nu înseamnă suport pentru menținerea la putere a lui Zelenski, presupune doar o contribuție la efortul aliat pentru ținerea la distanță a invadatorilor ruși. Presiunea psihologică asupra lui Zelenski este enormă (din Rusia, SUA și de pe front).
Nu cred că nu ar prefera să plece cu familia în vacanță pe viață (are bani din perioada Kvartal). Opoziția a fost curtată de Trump pentru organizarea alegerilor, dar nu dorește să se implice până nu va exista o pace justă. Poporul ucrainean vrea alegeri organizate în condiții de pace justă, vrea democrație pentru că pentru ea îi mor zilnic copiii, mamele (și alți civili), soldații.
Nu vrea alegeri manipulate pe model rusesc, nu vrea ca țara lui sa devina Belarus nr. 2 cu un președinte pion-dependent și controlat total de Rusia. Vrea sa își decidă singur apartenența la UE, NATO și orice alta organizație (de aici și propunerea lui Zelenski pentru un referendum)”, explică Ileana Racheru.
Expert: Mai bine un vecin corupt ca Ucraina decât unul agresiv ca Rusia
Pe de altă parte, Ucraina este un stat profund corupt, asemenea celor mai multe state ex-sovietice. Cu o corupție endemică, Ucraina este departe de a fi un stat model. Însă chiar și așa, pentru România este de preferat să se învecineze cu o țară predictibilă așa cum e Ucraina, care cu toate problemele sale evidente este un stat orientat spre vest.
„Ucraina e un stat cu mari probleme de corupție. În Ucraina democrația a fost victima oligarhilor, politicienilor corupți, propagandei Rusiei sau unor opțiuni geopolitice și de securitate dezastruoase... Dar, Ucraina a fost din 1991 și până în prezent un vecin care nu a amenințat niciodată România cu o agresiune militara.
A fost un vecin predictibil, context care a contribuit la aderarea României la NATO și UE. Ucraina nu este semidictatură cum e Rusia, cetățenii ei își critică liber politicienii/protestează împotriva corupției chiar în vremuri de război. Ucraina respiră libertate”, conchide Ileana Racheru.
Comentează