Numărul cazurilor noi de cancer de sân la nivel mondial se estimează că va creşte cu 34%, iar cel al deceselor cu 44% până în 2050, în pofida progreselor înregistrate în tratamentul tumorilor mamare, din cauza impactului "disproporţionat" al acestei afecţiuni în ţările cu venituri reduse, relatează marţi agenţia EFE şi The Guardian.
Cea mai recentă analiză a Global Burden of Disease Study Breast Cancer Collaborators, publicată marţi în The Lancet Oncology, indică o creştere a numărului cazurilor de cancer de sân la nivel mondial de la 2,3 milioane în 2023 la peste 3,5 milioane în 2050, iar a deceselor din această cauză de la 764.000 la 1,4 milioane, potrivit Agerpres.
Studiul subliniază că peste un sfert din anii de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza acestei afecţiuni şi a deceselor premature cauzate de acest tip de cancer în lume ar putea fi evitaţi prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos (menţinerea unei greutăţi sănătoase, practicarea exerciţiilor fizice, renunţarea la fumat şi reducerea consumului de carne roşie).
"Cancerul de sân continuă să aibă un impact profund asupra vieţii femeilor şi comunităţilor", a declarat autoarea principală a studiului, Kayleigh Bhangdia de la Institutul de Metrică şi Evaluare a Sănătăţii de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Povara tot mai mare a cancerului de sân se mută către ţările cu venituri medii şi mici, "unde diagnosticarea în stadii mai avansate, accesul mai limitat la îngrijiri medicale de calitate şi ratele mai ridicate de mortalitate ameninţă să eclipseze progresele înregistrate în domeniul sănătăţii femeilor".
Autorii subliniază că, prin accesul echitabil la îngrijiri medicale în mediile cu resurse reduse, investiţii în terapii inovatoare şi o voinţă politică puternică, s-ar putea garanta şanse egale pentru toate femeile pentru învingerea acestei afecţiuni.
Potrivit rezultatelor, cancerul de sân rămâne cel mai frecvent tip de cancer la femei în întreaga lume, cu 2,3 milioane de cazuri noi diagnosticate în 2023 (73% în ţările cu venituri ridicate şi medii-ridicate) şi 764.000 de decese (39% în ţările cu venituri scăzute şi medii-scăzute).
Prin ajustarea ratelor globale a cazurilor şi deceselor pentru a evidenţia diferenţele de vârstă şi a permite comparaţii între ţări, studiul a relevat inegalităţi surprinzătoare. Spre exemplu, în 2023, ratele de incidenţă standardizate în funcţie de vârstă au fost, în medie, mai mari în ţările cu venituri ridicate, precum Monaco, Andorra, Franţa, Germania şi Irlanda (100 de cazuri noi la 100.000 de femei), şi mai mici în ţările cu venituri mici şi medii, precum Afganistan, Somalia şi Mozambic (13 cazuri noi la 100.000 de femei).
Însă, din 1990, ratele standardizate în funcţie de vârstă ale cazurilor noi au crescut dramatic (cu 147%, în medie) în ţările cu venituri mici şi au rămas stabile în ţările cu venituri ridicate.
Între 1990 şi 2023, ratele de mortalitate standardizate în funcţie de vârstă pentru cancerul de sân au scăzut cu o medie de 30% în ţările bogate şi aproape s-au dublat în ţările cu venituri reduse.
Anii de viaţă sănătoasă pierduţi s-au dublat la nivel mondial (de la 11,7 milioane de ani în 1990 la 24 de milioane de ani în 2023) însă, deşi femeile din ţările cu venituri mici şi medii-mici reprezintă 27% din cazurile noi la nivel global, ele contribuie la peste 45% din totalul problemelor de sănătate şi deceselor premature cauzate de cancerul de sân (aproape 11 milioane de ani de viaţă sănătoasă pierduţi).
În 2023, au fost diagnosticate la nivel mondial de trei ori mai multe cazuri noi de cancer de sân la femeile cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani comparativ cu femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 54 de ani.
Cu toate acestea, numărul cazurilor noi a crescut la grupa femeilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 54 de ani (cu 29%) din 1990, în timp ce ratele la femeile mai în vârstă au rămas aproape neschimbate, ceea ce poate reflecta schimbări la nivelul modelelor de vârstă şi al factorilor de risc, care variază între femeile aflate în perioada pre şi postmenopauză, se arată în raport.
În 2023, 28% din incidenţa globală a cancerului de sân a fost asociată cu şase factori de risc modificabili, în frunte cu consumul de carne roşie (responsabil pentru 11% din totalul anilor sănătoşi pierduţi), urmat de consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv; 8%), glicemia ridicată (6%), indicele de masă corporală ridicat (4%), consumul ridicat de alcool şi lipsa sedentarismul (ambele cu 2%).
"Cancerul de sân este o boală care continuă să ia şi să distrugă prea multe vieţi, nu doar aici, ci în întreaga lume, ne reaminteşte în mod clar acest nou studiu global", a declarat Claire Rowney, director executiv al organizaţiei britanice Breast Cancer Now, citată de The Guardian. "Suntem hotărâţi să ne realizăm ambiţia îndrăzneaţă ca, până în 2050, toate persoanele cu cancer de sân să trăiască şi să aibă o viaţă bună, şi accelerăm progresul prin colaborări globale cu cercetători şi finanţatori, deoarece împreună putem merge mai departe, mai repede, pentru a ne asigura că fiecare femeie, indiferent unde locuieşte, poate să aibă acces la diagnosticarea precoce, tratamentul eficient şi sprijinul de care are nevoie", a precizat ea.
Sophie Brooks, manager de informaţii medicale la Cancer Research UK, a declarat: "Aceste cifre reprezintă o tristă amintire a impactului devastator pe care cancerul de sân continuă să îl aibă asupra femeilor din întreaga lume. Prevenţia rămâne o modalitate esenţială pentru reducerea ratelor, un număr semnificativ de cazuri la nivel global fiind legate de factori care pot fi preveniţi, precum fumatul, supraponderalitatea şi obezitatea, sau consumul de alcool".
Comentează