Conflictul din Orientul Mijlociu începe să producă efecte indirecte asupra pieței medicamentelor din România, iar principalele riscuri vizează mai degrabă creșterea costurilor și posibila dispariție a unor produse ieftine, decât o criză propriu-zisă de aprovizionare, avertizează Dragoș Damian, director executiv al PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, într-un interviu pentru news.ro.
Presiuni pe lanțurile de aprovizionare
Dragoș Damian explică faptul că zona extinsă a Orientului Mijlociu și a rutelor maritime adiacente are un rol esențial în lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime.
„Toţi cei care lucrează în industrie ştiu că în acea zonă, Oceanul Indian, Marea Arabiei, Golful Persic, cele două strâmtori arhicunoscute şi Marea Roşie este o placă turnantă de produse chimice, petrochimice şi alimentare. Orice gâtuitură în acea zonă din diverse motive va duce la întârzieri de lanţuri de aprovizionare pentru zona de petrochimie, chimie, inclusiv pentru medicamente”, a explicat Damian.
Acesta subliniază că eventualele blocaje logistice se pot reflecta și în industria farmaceutică: „Deci în momentul în care sunt întârzieri de livrări de marfă, pot să fie aceste întârzieri şi pe zona medicamentelor”.
Totuși, producătorii au, în prezent, o plasă de siguranță. „În momentul de faţă, cel puţin în fabricile din România, dar bănuiesc că şi cele din Uniunea Europeană, există o obligaţie pentru a avea stocuri pentru două luni, stocuri de materii prime şi materiale”, a precizat Damian, subliniind că este vorba despre ingrediente și materiale de ambalare, nu despre medicamentele aflate pe rafturi.
Nu lipsa medicamentelor, ci creșterea prețurilor
Potrivit reprezentantului PRIMER, impactul imediat nu va fi o penurie generalizată, ci o presiune puternică asupra costurilor.
„Livrările un pic întârziate la începutul războiului acum şi-au mai revenit, costurile încep să crească foarte foarte mult din cauza preţului combustibilului, dar şi din alte cauze, astfel încât eu nu mă aştept la o criză de medicamente, ci mai degrabă la o criză a preţurilor la medicamente”, a afirmat Dragoș Damian.
Problema majoră apare în contextul în care prețurile sunt înghețate de mai mulți ani. „După cum ştiţi, preţurile la medicamente sunt îngheţate de vreo 5 ani de zile, astfel încât orice fel de creştere de cost va trebui să fie asumată de producător. Şi anumiţi producători vor spune «Produsul devine nerentabil şi atunci eu nu-l mai fabric»”, a explicat acesta.
În lipsa unor ajustări din partea autorităților, consecințele pot fi directe pentru pacienți. „Dacă autorităţile din România sau autorităţile europene nu sunt dispuse să fie flexibile şi să permită anumite creşteri de costuri, mai ales la medicamentele ieftine, care sunt cele mai sensibile, atunci s-ar putea într-adevăr să dispară aceste produse”, a avertizat Damian.
O criză diferită față de pandemie
Situația actuală diferă fundamental de cea din timpul pandemiei COVID-19, când aprovizionarea era afectată direct de blocaje industriale.
„Criza din acest moment e diferită cumva de criza din 2020 când efectiv muncitorii din China şi India, de unde vin materiile prime şi materialele, nu se duceau la fabrici, în pandemie, şi exista efectiv o criză de materii prime”, a explicat Damian.
În prezent, livrările continuă, însă la costuri tot mai ridicate. „Aceste materii prime şi materiale continuă să fie livrate, însă ele devin din ce în ce mai scumpe şi transportul lor devine din ce în ce mai scump”, a spus el, subliniind și diferențele majore de cost între transporturi: „Diferenţa dintre transportul maritim de exemplu şi transportul aerian este undeva de zece ori mai mare”.
Deciziile autorităților, decisive pentru piață
Evoluția pieței medicamentelor depinde, în opinia lui Damian, de rapiditatea și coerența intervenției autorităților.
„Depinde foarte mult de cât de repede se mişcă autorităţile din România şi din Uniunea Europeană. Dacă autorităţile se vor mişca mai repede, atunci probabil că furnizorii vor livra către acele pieţe unde nu înregistrează căderi de rentabilitate”, a explicat acesta.
El a atras atenția că lipsa unei abordări comune la nivel european ar putea accentua diferențele între state. „Neexistând o atitudine comună a autorităţile europene, se vede şi la combustibil, există modalităţi diferite de a ajuta populaţia, probabil că nici la medicamente nu există o politică comună la nivel european, deci fiecare ţară îşi va proteja propriii locuitori”, a spus Damian.
În acest context, soluțiile vor viza, cel mai probabil, ajustări de prețuri pentru a evita dispariția unor produse. „Probabil că măsura, în acest moment nefiind o criză de livrări ci mai degrabă de preţuri, va fi să crească preţurile pentru medicamentele unde există un risc de dispariţie din cauza rentabilităţii”, a conchis directorul PRIMER.
Riscuri suplimentare: discontinuități și export paralel
La rândul său, Beatrice Speteanu, farmacist și președinte al Asociațiilor Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor, avertizează că nu sunt excluse întârzieri punctuale sau chiar retrageri de produse de pe piață.
Aceasta explică faptul că prețurile reglementate pot genera efecte adverse. „Medicamentele au preţul fixat de Ministerul Sănătăţii, asta înseamnă că, chiar dacă producătorul va produce acest medicament în marjă negativă, el tot cu această sumă va trebui să o aducă în ţară sau să îl vândă în afară”, a spus Speteanu, arătând că „acesta ar fi motivul pentru care anumite medicamente ieftine pot dispărea din ţară”.
În plus, aprovizionarea cu substanțe active rămâne vulnerabilă. „Substanţele active sunt produse fie în India, fie în China, acolo ar putea să apară câteva discontinuităţi, adică într-adevăr două, trei săptămâni de pauză, în cel mai bun caz”, a explicat ea.
Un alt fenomen care afectează disponibilitatea este exportul paralel. „Chiar dacă medicamentele vin fizic în ţară, pe hârtie, ele şi pleacă la export”, a arătat Speteanu, care propune limitarea acestuia pentru protejarea pieței interne.
Pacienții resimt deja dificultăți
Problemele de aprovizionare sunt deja resimțite de unii pacienți. „Eu am nevoie de medicamente şi nu le găsesc de foarte multe ori în nicio farmacie. Umblăm în câte 5 farmacii şi abia de le găsim”, a relatat o pacientă, subliniind întârzierile frecvente în obținerea tratamentelor.
Apel la calm: stocurile sunt suficiente
În acest context, Dragoș Damian face apel la populație să nu intre în panică și să nu își facă stocuri inutile.
Stocurile existente la nivelul producătorilor sunt suficiente pentru aproximativ două luni în condiții normale de consum, iar acumularea artificială ar putea agrava dezechilibrele din piață. În paralel, autoritățile monitorizează situația, inclusiv impactul asupra rutelor comerciale, și analizează măsuri pentru a asigura accesul pacienților la medicamentele necesare.
Comentează