Un nou actor intră în joc în plină criză Nordis, cu sute de creditori blocați între insolvență și ancheta DIICOT: omul de afaceri constănțean Dumitru Dună propune un „transfer integral de business” care ar urma să evite lichidarea și să repornească șantierele înghețate. Dună nu vine însă ca un investitor extern, ci ca „insider” al proiectului, fiind proiectantul general al blocurilor 1–5, iar acesta își bazează oferta pe faptul că „știe exact ce implică preluarea” și poate duce lucrările la capăt.
În plină criză a proiectului Nordis Mamaia, cu sute de creditori blocați între insolvență și ancheta DIICOT, pe masa procedurii apare o mutare care poate schimba radical finalul: omul de afaceri constănțean Dumitru Dună, prin firmele sale, propune un „transfer integral de business” pentru Nordis Mamaia SRL, adică preluarea activelor și pasivelor cu promisiunea reluării șantierului și livrării apartamentelor.
Informațiile apar în documente prezentate de Ziua de Constanța, care arată că investitorul e un „insider” cu un avantaj greu de ignorat: Dumitru Dună este proiectantul general pentru blocurile 1–5 și își construiește oferta tocmai pe această expertiză tehnică, ca argument că poate finaliza ceea ce Nordis a lăsat înghețat. „Oamenii trebuie să își primească casele!”, a declarat Dună, confirmând că procedura a avansat și că vrea să continue „strict conform legii”, potrivit relatării Ziua de Constanța. „Am avansat cu procedura pentru că este singura variantă. Și eu am de recuperat sume de bani de la Nordis și cred că aceasta este cea mai bună soluție”, a mai spus el.
Planul propus: preluare totală, dar „plata” se face în apartamente
Miza planului nu este o injecție de numerar care să acopere despăgubiri, ci o operațiune de tip „dare în plată” pentru masa credală. În documentele prezentate de Ziua de Constanța, investitorul propune ca datoriile față de creditori să fie stinse preponderent prin apartamente sau cote-părți din apartamente, nu prin plăți în bani, cu câteva excepții punctuale. Mesajul e limpede: pentru cei mai mulți, salvarea înseamnă „primești locuința”, nu „primești banii înapoi”.
Pe scurt, transferul ar include terenul și construcția din Năvodari, drepturile de construire și documentațiile urbanistice, plus activele mobile ale societății. În oglindă, ar fi preluate pasivele rezultate din promisiuni de vânzare, rezilieri și creanțe, însă numai în măsura în care sumele au fost efectiv plătite în conturile societății, conform evidențelor financiar-contabile, potrivit aceleiași surse.
„Insider strategy”: proiectantul general spune că știe „exact” ce implică preluarea
Dincolo de cifre, elementul care schimbă povestea este poziția celui care vine cu oferta. Dumitru Dună nu promite că „va învăța proiectul”, ci că îl cunoaște din interior. Acesta a gestionat parcursul urbanistic al blocurilor 1–5 și folosește această proximitate tehnică drept argument de siguranță: ar ști ce trebuie refăcut, ce trebuie verificat și cum poate fi reluată autorizarea.
În discuțiile cu promitenții cumpărători, Dună recunoaște deschis că oamenii sunt speriați de istoric și că preluarea are condiții. „Am avut întâlniri cu oamenii… le înțeleg temerea. Lucrurile sunt complicate, dar există soluții”, a declarat el, potrivit Ziua de Constanța, adăugând că trebuie să se asigure că vor putea fi acoperite diferențele necesare pentru repornirea lucrărilor.
Blocul 5, piesa centrală: termen 36 de luni și un buget de peste 27,8 milioane euro
Planul se concentrează pe finalizarea la cheie a Blocului 5, cu utilități funcționale și recepție la terminarea lucrărilor, într-un termen indicat de 36 de luni. Bugetul estimat pentru finalizare este uriaș: 27.825.421 euro + TVA, potrivit documentelor consultate de presa locală.
În aceeași logică, se propune o „relocare” a clienților din Blocul 6 către apartamente similare în Blocul 5, iar promitenții cumpărători din Blocul 5 cu promisiuni nereziliate ar urma să-și păstreze alocările.
Condiția-cheie: autorizație nouă, regim P+13 și un termen-limită în mai 2026
În spatele planului există însă o barieră fără de care totul rămâne pe hârtie: autorizarea. Documentele indică faptul că succesul operațiunii depinde de obținerea unei noi autorizații de construire și de reconfigurarea proiectului, inclusiv prin recompartimentări și modificări de fațade, după lucrări realizate anterior „cu nerespectarea autorizației inițiale”.
Dună confirmă direcția: „În principiu, vizăm un regim de înălțime de P+13 etaje”, spune el, menționând că există deja un PUZ care permite mai mult decât tema inițială. În documente apare și o cronologie administrativă: autorizația de construire din 2021, certificatul de urbanism din 2023, expirarea lui, apoi demersuri noi la început de 2026 pentru ajustări și reluarea procedurilor.
„Radiografia dezastrului”: bani încasați, puțin investit în construcții, restul – cheltuieli contestate
În paralel cu planul de „salvare”, dosarul Nordis rămâne în centrul unui scandal național despre cum pot fi pulverizate avansurile cumpărătorilor într-un proiect imobiliar. Documentele de insolvență citate de presa locală ar arăta că, din sume foarte mari încasate de la clienți, o parte relativ mică ar fi ajuns efectiv în construcții, restul mergând către achiziții și consultanță contestată.
Această realitate explică de ce promitenții cumpărători sunt sceptici: pentru mulți, problema nu este doar să primească „un apartament cândva”, ci să nu fie puși să plătească încă o dată pentru o locuință pentru care au achitat deja avansuri substanțiale.
„Evaluatorul va stabili exact diferențele”: prețurile se pot recalibra, iar asta irită cumpărătorii
Un punct sensibil, care poate aprinde din nou conflictul, este recalcularea valorilor și a diferențelor de preț. Dumitru Dună spune că s-a făcut o expertiză de evaluare pentru a stabili diferența dintre prețul inițial și valoarea actuală, iar „evaluatorul va stabili exact ce sume mai trebuie să achite fiecare cumpărător; este, practic, o actualizare de preț conform stadiului de azi”, potrivit Ziua de Constanța.
Aici se rupe firul în două: pentru investitor, fără bani suplimentari nu există start al șantierului; pentru unii cumpărători, orice diferență poate părea o „taxă” suplimentară într-un proiect în care deja s-au simțit înșelați.
Blocajul DIICOT: terenul sub sechestru penal, iar salvarea depinde de deblocare
Orice discuție despre „transfer” se lovește de un obstacol major: situația juridică a terenului. Pe masa insolvenței se află un teren de peste 8.400 mp în Năvodari, cu sarcini, ipoteci, promisiuni notate și măsuri asigurătorii, iar peste toate planează sechestrul penal instituit de DIICOT.
În plus, ancheta penală a căpătat, între timp, o nouă greutate. Într-un material publicat anterior, Stiripesurse.ro arăta că ancheta Nordis a fost extinsă și pentru bancrută frauduloasă, iar procurorii ar susține că ar fi fost create datorii fictive și goliri de conturi pentru a evita despăgubiri, într-un dosar în care se investighează și constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune și înșelăciune, între alte acuzații. În acel context, procurorii au vorbit despre „o gaură patrimonială masivă” și despre sume lipsă din conturi, potrivit informațiilor prezentate în spațiul public.
Miza reală: apartamente sau lichidare. Iar cumpărătorii cer garanții, nu promisiuni
Pentru cei păgubiți, dilema nu mai este „cine are dreptate”, ci „ce soluție produce rezultate”. Un transfer de business poate evita lichidarea judiciară și poate reporni șantierul, dar vine cu condiții, termene și riscuri, inclusiv riscul ca unii să fie obligați să accepte actualizări de preț sau compromisuri contractuale.
Dună încearcă să câștige încredere printr-o formulă de control dublu asupra vehiculului investițional și prin promisiunea de transparență, însă creditorii știu că miezul negocierii va fi în detalii: autorizația, ridicarea sechestrului, calendarul real, costurile reale și cine suportă diferențele.
În acest moment, Nordis Mamaia se află între două lumi: una în care un proiect înghețat este reanimat și livrat, și alta în care procedura merge spre lichidare, iar recuperările devin o loterie. Iar în mijloc, „insider-ul” care vine cu planul spune că știe proiectul și repetă mesajul care prinde la public: „Important este ca oamenii să își primească casele!”.
Comentează