Pe 20 decembrie 2025, Nicușor Dan împlinește 56 de ani, iar aniversarea îl prinde în mijlocul unei agende publice încărcate, la șapte luni de la instalarea la Cotroceni, într-un mandat început într-o perioadă de turbulență politică și presiune economică. După un an electoral reluat și contestat, președintele intră în iarnă cu dosare grele pe masă, de la reforme fiscale și stabilitate guvernamentală, până la tensiunile din sistemul de justiție.
Nicușor Dan a fost matematician de performanță mondială înainte de a fi activist civic și, mai târziu, om de administrație. Născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș, a ajuns cunoscut internațional încă din adolescență, când a obținut două medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, în 1987 și 1988, cu punctaj maxim, performanță consemnată de arhiva oficială a competiției.
Drumul academic l-a purtat apoi spre studii universitare și cercetare, iar profilul său public s-a conturat mult timp în afara lumii politice.
Din laboratorul matematicii, în stradă
Revenirea în România și intrarea în zona civică au așezat treptat matematica în umbră și au adus în prim-plan un tip de activism concentrat pe regulile jocului urban și pe patrimoniu. În anii în care Bucureștiul a fost dominat de dispute despre dezvoltare imobiliară și planificare, Nicușor Dan a devenit una dintre vocile care au contestat în instanță decizii ale administrației și au cerut transparență și coerență urbanistică.
Această trecere de la cauze la proiect politic a venit relativ firesc într-un climat în care anti-corupția și reformele instituționale erau teme majore. În plan personal, a rămas atent să nu își transforme viața privată într-un instrument de campanie. Cu un profil familial discret și stabil, are o parteneră (necăsătoriți) și doi copii.
În plan public, elementul „inedit” care a fost repetat obsesiv după victoria sa din 2025 ține, paradoxal, tot de matematică: faptul că un fost olimpic internațional cu punctaj perfect a ajuns șef de stat a fost prezentat ca o excepție într-o regiune în care politica a mizat mai degrabă pe carismă decât pe rigoare.
Bucureștiul ca rampă
Intrarea în politica mare a trecut prin București, unde a fost mai întâi ales în Parlament, iar apoi a câștigat Primăria Capitalei, funcție în care a stat până la preluarea mandatului prezidențial. În anii de la Primărie, imaginea lui publică a fost legată de administrație, de negocieri dure pe buget și de un stil perceput când tehnic și auster, când încăpățânat și lent, în funcție de așteptările publicului.
Victoria din 2025 nu a venit dintr-o ascensiune „clasică” de partid, ci dintr-o poziționare de candidat independent, cu un mesaj de reformă și predictibilitate, într-un moment în care România avea nevoie să închidă o criză politică prelungită.
În discursurile și mesajele din primele zile, accentul a fost pus pe dialog social și pe presiunea legitimă a societății asupra instituțiilor, într-o formulă care a încercat să păstreze energia civică din spatele campaniei, dar să o traducă în reforme. În același timp, temele economice au intrat imediat în prim-plan, majorarea TVA fiind prima confruntare directă cu premierul Ilie Bolojan.
Cotroceni, după un an electoral reluat
La 18 mai 2025 a câștigat turul al doilea, iar la 26 mai a fost învestit prin depunerea jurământului, moment urmat de primele semnale despre direcția mandatului.
În lunile care au urmat, agenda președintelui a fost rapid absorbită de crize interne. În ultimele zile, în plin val de proteste legate de acuzații de abuzuri și disfuncții din justiție, Nicușor Dan a anunțat consultări cu magistrații, pe fondul unei presiuni publice crescute, iar în aceeași perioadă s-a poziționat public pentru menținerea stabilității guvernamentale în disputa politică generată de tensiunile din coaliție.
Comentează