Mai bine de un sfert dintre copiii din România petrec zilnic peste șase ore online, spun studiile. Telefonul, tableta sau calculatorul au devenit parte din viața lor de zi cu zi, de la școală și socializare până la divertisment. Însă atunci când ecranul devine principala sursă de atenție, pericolele sunt greu de ignorat: lipsa somnului, izolare socială, scăderea performanțelor școlare și, în unele cazuri, riscul de dependență.
Fenomenul este cu atât mai sensibil cu cât adolescenții – între 12 și 16 ani – sunt în perioada cea mai vulnerabilă pentru formarea obiceiurilor. Specialiștii atrag atenția că tentațiile mediului digital sunt numeroase și declanșează diverse mecanisme psihologice nesănătoase.
Pentru a răspunde acestei nevoi, în perioada august – octombrie 2025, Asociația Joc Responsabil derulează în sectorul 2 proiectul „Navigând în siguranță. Dincolo de ecran! Împreună găsim echilibrul”, cofinanțat de Primăria Sectorului 2 al Municipiului București. Programul se va desfășura în 15 școli și licee din sector și se adresează a peste 2.500 de elevi, prin 100 de sesiuni interactive susținute de psihologi și traineri.
Obiectivul este simplu: prevenția. Elevii vor învăța cum să recunoască riscurile dependenței de tehnologie și de jocuri de noroc, de asemenea, și cum să găsească echilibrul între mediul digital și viața reală, prin dezvoltarea spiritului de echipă și implicarea în inițiative sociale.
„Prin acest proiect, ne dorim să îi ajutăm pe adolescenți să înțeleagă mai bine riscurile dependenței și să le oferim alternative sănătoase pentru dezvoltarea personală și socială. Este foarte important să lucrăm cu această categorie de vârstă, pentru că prevenția este cheia, iar școala rămâne cel mai bun loc pentru a construi obiceiuri sănătoase și durabile. Scopul programului este de a construi o generație de tineri mai bine pregătită să facă față tentațiilor mediului digital și presiunilor sociale, dar și mai activă și mai implicată în comunitate”, susține Ovidiu Iosif, director general Asociația Joc Responsabil.
Necesitatea unor astfel de demersuri este recunoscută și de Inspectoratul Școlar al Municipiului București – Sector 2: „Școala nu mai poate fi doar locul unde se predă materia clasică. Este și locul unde tinerii învață cum să facă față provocărilor reale ale societății, cum să facă alegeri sănătoase. Ne bucurăm să fim parte din acest proiect, pentru că elevii au nevoie să înțeleagă atât riscurile, cât și soluțiile pentru a rămâne echilibrați într-o lume digitală tot mai solicitantă. Sectorul 2 are peste 43000 de elevi, iar proiectele de prevenție și educație non-formală sunt esențiale pentru sănătatea comunității noastre. Salutăm parteneriatul cu Asociația Joc Responsabil și ne bucurăm că putem oferi elevilor nu doar informație, ci și instrumente concrete de dezvoltare personală și socială”, a declarat Corina Ceamă, Inspector școlar pentru management instituțional în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București – Sector 2.
Proiectul „Navigând în siguranță” se desfășoară și cu sprijinul Inspectoratului Școlar al Municipiului București – Sector 2, al conducerii unităților de învățământ și al cadrelor didactice.
Sesiunile educative vor fi structurate în două module complementare. Primul modul este dedicat dependenței de jocuri de noroc și tehnologie, precum și menținerii unui echilibru digital. Elevii vor afla ce înseamnă dependența, care sunt cauzele și consecințele, cum funcționează mecanismele psihologice, precum recompensa imediată, pierderile mascate, cum pot preveni aceste comportamente și unde pot găsi sprijin. Totodată, vor înțelege asemănările dintre jocurile video și jocurile de noroc (loot boxes, microtranzacții, dinamica pierdere–câștig–reîncercare).
Al doilea modul va pune accent pe dezvoltarea spiritului de echipă și a spiritului asociativ, o zonă în care România are încă multe de recuperat.
Adolescenții români, într-o piață globală, vor concura cu tineri din alte țări, expuși constant la proiecte colaborative și experiențe de tip team-building. În schimb, școala românească rămâne puternic axată pe performanță individuală, competiție și evaluare standardizată. Cultura încrederii reciproce este mai puțin dezvoltată decât în țări ca Danemarca, Olanda sau Germania. Studiile comparative confirmă acest decalaj: potrivit OECD (PISA), elevii români colaborează mult mai rar în grupuri pentru a rezolva probleme, față de colegii lor din Finlanda, Canada sau Australia. Totodată, European Values Study arată că mai puțin de 25% dintre tinerii români cred că „majoritatea oamenilor pot fi de încredere”, spre deosebire de peste 60% în țările nordice.
Această lipsă de încredere și de experiențe colaborative se reflectă și în implicarea civică: doar 12% dintre tinerii români declarau, în Eurobarometrul pentru Tineret (2022), că sunt activi într-o organizație non-guvernamentală sau un grup informal – mult sub nivelul Germaniei (31%), Franței (28%) sau Țărilor de Jos (35%).
Prin urmare, modulul II al proiectului își propune să ofere adolescenților experiențe concrete de colaborare și de implicare comunitară. Prin activități educative și sociale, elevii vor învăța să colaboreze, să comunice și să se implice activ în viața comunității. Obiectivul este să își dezvolte abilități care îi vor ajuta să devină mai empatici, mai responsabili și mai capabili să contribuie la o societate care stie sa aleaga corect si responsabil.
Comentează