Pe 10 septembrie, NATO a fost confruntată cu o provocare fără precedent: 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, marcând cea mai gravă încălcare de la înființarea alianței. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat răspunsul alianței drept „foarte reușit”, potrivit publicației The Economist.
Încălcarea spațiului aerian nu este un incident izolat. Pe 13 septembrie, România a raportat la rândul său intrarea unei drone ruse.
Deși impresionant pe hârtie, scutul aerian NATO prezintă vulnerabilități semnificative. Redistribuirea multor sisteme de apărare în Ucraina a redus capacitatea de protecție a Europei, în timp ce detectarea și interceptarea dronelor mici rămâne dificilă și costisitoare.
Dependență de SUA
În trecut, proiectile și resturi au pătruns în spațiul NATO, inclusiv în România și Polonia. Potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), majoritatea țărilor europene prezintă lacune importante în apărarea de rază scurtă și foarte scurtă.
Eficacitatea scutului depinde puternic de sprijinul SUA. Sub conducerea lui Trump, atenția Americii asupra Europei a fost redusă, ceea ce ar putea limita desfășurarea sistemelor de apărare aeriană pe continent.
Pe 11 septembrie, Trump a minimalizat incursiunile rusești, considerând că „ar fi putut fi o greșeală”.
Reacția Europei
Ucraina a criticat unele state NATO pentru că au minimalizat incursiunile rusești, temându-se de o escaladare. Decizia Poloniei de a doborî o dronă marchează o schimbare de tactică, însă multe state europene rămân prudente.
În prezent, NATO nu poate intercepta proiectile deasupra Belarusului sau Ucrainei fără aprobarea unanimă a membrilor. Într-un conflict major, aceste reguli ar putea fi revizuite, dar până atunci Europa continuă să adopte o poziție defensivă în fața provocărilor aeriene.
Comentează