Ministrul Apărării, Radu Miruță, a publicat pe Facebook imagini de la Conferința de Securitate de la München în care apare discutând cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un cadru informal, pe un hol al centrului de conferințe. Fotografiile sugerează un dialog în picioare, în prezența altor persoane, fără formatul unei întâlniri bilaterale oficiale, cu agendă și declarații comune.
Alături de imagini, ministrul român a transmis un mesaj amplu despre poziția României în actualul context de securitate. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a scris Miruță.
El a calificat dialogul cu Mark Rutte drept relevant pentru interesele României. „Întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă pentru România. A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat”, a afirmat ministrul Apărării.
Flancul Estic și rolul României în regiunea Mării Negre
Potrivit postării sale, tema centrală a discuției a fost întărirea Flancului Estic. „Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură”, a precizat Miruță.
Ministrul a subliniat că, în viziunea sa, Flancul Estic trebuie abordat ca un tot unitar. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre”, a transmis acesta.
Mesajul public al ministrului sugerează o abordare strategică axată pe consolidarea rolului României în arhitectura de securitate regională, în special în contextul tensiunilor persistente generate de războiul din Ucraina și de amenințările hibride din regiune.
„Nimic nu este automat sau garantat”
Radu Miruță a afirmat că discuțiile de la München au fost „directe și orientate spre acțiune”, într-un moment în care Europa își consolidează capacitățile de apărare. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat”, a scris ministrul.
El a insistat asupra ideii de responsabilitate politică și strategică. „Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp”, a adăugat Miruță.
În final, ministrul Apărării a susținut că România trebuie să își adapteze reflexele de securitate la noile realități. „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România”, a conchis acesta.
România, la München fără președinte
România a participat la Conferința de Securitate de la München prin ministrul Apărării și ministrul de Externe, însă absența președintelui Nicușor Dan a ridicat semne de întrebare privind nivelul de reprezentare politică la unul dintre cele mai importante foruri globale dedicate securității. MSC este un spațiu în care nu contează doar intervențiile publice, ci mai ales întâlnirile bilaterale și accesul direct la liderii politici care iau decizii strategice. Într-un an marcat de tensiuni transatlantice și de recalibrări pe Flancul Estic, prezența la nivel de șef de stat are o semnificație aparte, mai ales pentru o țară precum România, membru NATO și UE, situată în proximitatea războiului din Ucraina.
Comparativ cu alte state din regiune, care au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, România a părut să adopte o formulă mai degrabă tehnică decât politică. În astfel de reuniuni, diferența dintre o discuție informală pe hol și o întâlnire bilaterală oficială poate însemna diferența dintre vizibilitate și influență reală. Pentru un stat care revendică un rol central la Marea Neagră și pe Flancul Estic, întrebarea nu este doar cine a fost prezent, ci dacă nivelul de reprezentare a reflectat ambițiile strategice declarate ale Bucureștiului.
Comentează