Mexicul se adresează CIJ în legătură cu prezenţa masivă a poliţiei la ambasada sa din Bolivia

Ministrul de externe mexican Marcelo Ebrard a anunţat joi că ţara sa se va adresa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) în legătură cu prezenţa masivă a poliţiei la ambasada sa din Bolivia, transmit DPA şi Reuters potrivit Agerpres

Ministerul de Externe mexican a declarat că ambasada sa din capitala boliviană La Paz se află sub ''asediu'' şi i-a cerut guvernului bolivian să-şi respecte obligaţiile internaţionale şi să garanteze inviolabilitatea misiunilor diplomatice din Bolivia.

Ebrard a precizat că doreşte ca instanţa de la Haga să medieze disputa dintre Mexic şi Bolivia.

După ce preşedintele bolivian Evo Morales şi-a anunţat demisia în luna noiembrie şi a părăsit Bolivia cu destinaţia Mexic, mai mulţi foşti miniştri bolivieni şi-au găsit refugiul în ambasada Mexicului.

Ministerul de Externe bolivian a reacţionat joi seară, afirmând că în luna noiembrie ambasada Mexicului a solicitat de două ori suplimentarea forţelor de ordine din cauza protestelor care aveau loc în faţa misiunii diplomatice.

De asemenea, şeful diplomaţiei boliviene a subliniat că demersul Mexicului a CIJ este o greşeală care nu va aduce nimic bun reputaţiei acestei ţări.

După ce armata şi poliţia i-au retras sprijinul, Evo Morales s-a văzut nevoit să demisioneze pe 10 noiembrie, după trei săptămâni de manifestaţii împotriva fraudării alegerilor, potrivit opoziţiei, în urma cărora urmărea să obţină un al patrulea mandat consecutiv.

În urmă cu o săptămână, procurorii bolivieni au emis un mandat de arestare pe numele lui Evo Morales, acuzat de rebeliune, terorism şi finanţare a terorismului.

De asemenea, a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Faustino Yucra Yarwi, un membru important al conducerii partidului MAS, al lui Morales. Yarwi este suspectat că l-a ajutat pe Evo Morales să încurajeze protestele contra guvernului preşedintelui interimar Jeanine Anez.

Morales a susţinut că a obţinut un al patrulea mandat de preşedinte în urma alegerilor din 20 octombrie, dar acuzaţiile de fraudă au dus la săptămâni de proteste violente care l-au forţat să demisioneze şi să plece în exil în Mexic. La jumătatea lunii decembrie, Evo Morales a ajuns în Argentina, care i-a acordat statutul de refugiat.