Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, afirmă că plafonarea prețurilor la alimentele de bază a avut un efect dublu: a redus temporar costul coșului zilnic, dar a generat scumpiri pe alte segmente.
„Au scăzut prețurile la alimentele de bază, da, dar au crescut corespunzător prețurile altor produse, alimentare și nealimentare, cum ar fi detergenții”, a spus acesta într-un interviu pentru Antena 3 CNN. După doi ani de aplicare, Chirițoiu consideră că piața s-a adaptat, iar eficiența plafonării s-a diminuat drastic.
Oficialul a declarat că măsura nu mai poate fi menținută „la nesfârșit”, invocând chiar riscuri de legalitate. Propunerea sa este înlocuirea plafonării cu mecanisme alternative: consilii de monitorizare a prețurilor, grupuri de lucru pe produse cu probleme și eventuale acorduri voluntare între producători și procesatori. Totuși, declarațiile transmit mai degrabă ideea că statul improvizează decât că are un plan coerent.
Consumatori vs. producători: o dilemă fără ieșire?
Chirițoiu ridică o întrebare: „Trebuie să ne hotărâm ce vrem. Vrem prețuri mari la producători sau prețuri mici la consumatori? Amândouă nu e posibil”. Mesajul lasă în aer ideea că statul și cetățenii nu pot fi de aceeași parte a baricadei, iar echilibrul între interese este imposibil de atins. În plus, recunoaște că guvernul ia decizii pe ultima sută de metri: „De obicei, ne punem problemele cu o săptămână înainte de a ne izbi de ele”.
În privința respectării plafonării, Chirițoiu susține că ANAF a dat amenzi, dar neregulile au fost „episodice”. Creșterea prețurilor, spune el, nu ar fi cauzată de abuzurile comercianților, ci de „situația macroeconomică”.
Concurența merge „bine”, dar prețurile rămân ridicate
Președintele Consiliului Concurenței afirmă că piața alimentară din România funcționează „bine” datorită numărului mare de jucători. Chiar și așa, admite că la anumite produse – ouă, lapte – prețurile sunt peste media europeană. „Pe ansamblu suntem la 70% din prețurile europene”, spune Chirițoiu, încercând să transmită că românii plătesc mai puțin decât alți cetățeni ai UE. Dar faptul că „problemele mari” s-ar afla pe segmentul de textile și încălțăminte ridică semne de întrebare despre prioritățile autorităților.
Mesajul general este unul ambiguu: pe de o parte, Consiliul declară că piața e competitivă și „merge bine”, pe de altă parte, consumatorii simt la raft presiunea scumpirilor constante. Diferența de percepție între instituții și populație rămâne uriașă, iar declarațiile oficiale nu aduc soluții palpabile.
Energie mai ieftină, dar nu pentru toată lumea
În privința energiei, Chirițoiu subliniază rolul Hidroelectrica, care, prin prețurile mici, obligă și alți furnizori să reducă tarifele. Totuși, efectele liberalizării continuă să apese asupra consumatorilor, mulți confruntându-se cu facturi dublate. Președintele Consiliului Concurenței atrage atenția că guvernul trebuie să sprijine atât consumatorii vulnerabili, prin tichete de energie, cât și marile companii energointensive, precum Alro și Sidex, pentru a le menține competitive.
Deși declară că piața funcționează, Chirițoiu avertizează că „o piață bună nu înseamnă neapărat o piață ieftină”. Mai mult, recunoaște existența unor suspiciuni privind barierele puse de companiile de distribuție clienților care vor să migreze spre Hidroelectrica. Consiliul are o investigație în lucru, însă rămâne întrebarea dacă rezultatele vor veni la timp pentru consumatori sau dacă, din nou, autoritățile vor reacționa doar după ce problema se acutizează.
Comentează