Duminică, 28 septembrie 2025, Republica Moldova își alege Parlamentul într-un scrutin cu miză dublă: aritmetica puterii în legislativ și direcția strategică a țării — continuarea parcursului pro-UE sau un viraj spre opțiuni deschis pro-ruse. Campania s-a încheiat astăzi, iar tensiunea politică rămâne ridicată pe fundalul mesajelor externe și al alertelor de securitate interne anunțate în ultimele săptămâni.
În acest context, un mesaj rar, bi-partizan, venit de la Washington, pune reflectorul pe Chișinău. Co-președinții grupurilor de sprijin pentru Moldova, România și statele baltice din Camera Reprezentanților a SUA cer ca alegerile să fie „libere, corecte și lipsite de influențe străine” și subliniază că acceptarea pașnică a rezultatului va fi crucială pentru viitorul democratic al țării.
Mesajul bipartizan de la Washington și ecoul său la Chișinău
Semnatarii — Michael V. Lawler și Deborah Ross, Michael Turner și Thomas R. Suozzi, precum și Don Bacon și Salud Carbajal — prezintă Republica Moldova drept „un exemplu” de reziliență democratică pe flancul estic al NATO, la peste trei decenii de la independență. Tonul este sobru, dar susținător: democrația e grea, spun ei, însă voința populară rămâne piatra de temelie a unui viitor pașnic și prosper.
În același document, oficialii americani amintesc experiența Statelor Unite cu ingerința externă și avertizează că adversarii vor încerca să submineze scrutinul. Ei notează că autoritățile moldovene au reținut peste 70 de persoane într-o anchetă privind un presupus plan, sprijinit de Rusia, de a provoca revolte și destabilizare pe fundalul alegerilor — o mențiune care fixează cadrul de securitate la care vor raporta observatorii internaționali și presa în ziua votului.
Regulile jocului și miza politică de duminică
Votul are loc pe listă proporțională, cu 101 mandate puse în joc și praguri diferențiate — 5% pentru partide, 7% pentru blocuri și 2% pentru independenți — setare instituțională ce favorizează formațiunile capabile să agrege alianțe și să treacă, la limită, o bară electorală încăpățânată. Din această aritmetică se va naște, cel mai probabil, o negociere complicată pentru formarea majorității.
Pe fond, PAS intră favorit pentru prima poziție, însă fără certitudinea unei majorități comode, în timp ce polul pro-rus s-a regrupat într-un Bloc Patriotic cu retorică anti-occidentală. La centru, Alternativa lui Ion Ceban și formațiuni regionale pot deveni „furnizori” de mandate-cheie. Această hartă fluidă alimentează întrebarea zilei: stabilitate europeană sau coaliții hibrid, fragile, cu risc de blocaj.
Observatori, securitate, diaspora: trei teste într-unul
OSCE/ODIHR și partenerii internaționali acoperă scrutinul cu echipe de bază și observatori pe termen lung, iar raportarea rapidă după închiderea urnelor va calibra narațiunea despre corectitudinea procesului. Pentru autoritățile de la Chișinău, însă, primul examen nu e doar tehnic, ci și de securitate: prevenirea provocărilor, transparența numărării și comunicarea coerentă a rezultatelor.
În plan logistic, diaspora are din nou un rol greu: sute de secții în zeci de state și, în premieră la parlamentare, votul prin corespondență în țări selectate, după o perioadă de înregistrare prealabilă. Dincolo de cifre, rămâne întrebarea cât de mult va corecta diaspora balanța politică — o necunoscută care, în 2021, a înclinat decisiv.
Ce spune, de fapt, scrisoarea din Congres
Dincolo de politețea diplomatică, intervenția bipartizană transmite două mesaje clare. Primul: „vedem” alegerile din Moldova și le judecăm prin standardele occidentale — libertate, corectitudine, transparență, acceptare pașnică a rezultatului. Al doilea: suntem conștienți de riscul operațiunilor de influență, iar Chișinăul nu trebuie lăsat singur în fața lor. Pentru un stat care aspiră la integrarea europeană, asemenea garanții simbolice contează atunci când se cântăresc reacții post-electorale.
În același timp, referirea explicită la cele „peste 70” de rețineri în dosarul unui plan de destabilizare ridică ștacheta pentru instituțiile moldovene: dacă probele vor susține comunicarea publică, încrederea se consolidează; dacă nu, opoziția va folosi tema pentru a contesta narațiunea oficială. Indiferent de rezultat, ziua de luni va fi, inevitabil, una a legitimității.
Verdictul urnelor și după
Pentru Moldova, duminică nu e doar o zi de vot; e un stress-test al instituțiilor, al maturității actorilor politici și al rezilienței societății într-un mediu regional imprevizibil. O prezență robustă, un proces fără incidente majore și o numărătoare credibilă ar oferi baze solide pentru următoarea etapă: negocieri de coaliție fără convulsii.
Dacă însă linia fină dintre competiție și contestare se rupe, Chișinăul riscă să intre într-un nou ciclu de uzură politică, cu efecte economice și diplomatice greu de amortizat. Cu alte cuvinte, duminică se decide nu doar cine guvernează, ci și cât de guvernabilă rămâne Republica Moldova în lunile ce vin.
Comentează