Prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, Cristian Oancea, susţine că prevenţia este primul pilon al sănătăţii umane şi, din această perspectivă, iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale care a lansat, la Târgu Mureş, în premieră naţională, proiectul pluridisciplinar de prevenţie şi diagnostic precoce, este foarte importantă.
"Ceea ce face Academia de Ştiinţe Medicale e un proiect foarte important. Dânşii fac proiecte foarte importante, acesta este unul dintre ele, în sensul în care observăm că în societatea noastră, atât civilă, cât şi medicală, nu prea avem proiecte de prevenţie şi trebuie să ştim că este mult mai uşor să previi decât să tratezi după aceea.
Practic, putem să salvăm ani în viaţa pacienţilor noştri, indiferent că vorbim de patologie cardiovasculară, pulmonară sau neurologică. Putem să adăugăm ani în viaţa pacienţilor şi să le redăm pacienţilor sănătatea de care au nevoie. Practic, un control riguros efectuat la timp, fie că vorbim de colonoscopie, spirometrie, un EKG, de un holter de tensiune, ne poate pune în gardă să evităm infarctul pulmonar, să evităm BPOC-ul, să evităm un cancer de colon etc. Prevenţia este unul dintre piloni şi primul pilon în sănătatea noastră, de a ne menţine sănătoşi", a declarat vineri, pentru AGERPRES, Cristian Oancea.
Lansarea proiectului "Prevenţie şi Diagnostic Precoce" de către Academia de Ştiinţe Medicale a avut loc în cadrul Conferinţei Naţionale "Interdisciplinaritate în Diagnosticul şi Tratamentul Precoce al Bolilor Aparatului Respirator", organizată joi şi vineri de Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş, în cadrul Zilelor UMFST.
Prezent la Conferinţa Naţională "Interdisciplinaritate în Diagnosticul şi Tratamentul Precoce al Bolilor Aparatului Respirator" de la Târgu Mureş, dr. Cristian Oancea a arătat importanţa prevenţiei în privinţa plămânilor, ale căror afecţiuni sunt diagnosticate în faze extrem de avansate, neavând receptori de durere care să alarmeze pacientul.
"Este şi anotimpul infecţiilor, al infecţiilor virale, preponderent plămânul suferă şi suferă în tăcere. Plămânul nu semnalizează ca şi inima sau ca alte organe. Şi atunci, de obicei când o boală pulmonară apare, de obicei este prea târziu. BPOC este diagnosticat în forme moderate, severe de boală. Cancerul pulmonar e diagnosticat, din nefericire, în formele terminale, paliative, 75-80% din cancerul pulmonar e diagnosticat în formele terminale. De ce? Pentru că plămânul nu are receptori de durere care semnalizează că ceva se întâmplă rău şi greşit cu organul nostru. Tocmai de asta cred că este un aspect benefic şi avem o specialitate care, alături de specialitatea de boli infecţioase, şi-a arătat valoarea, cel puţin în ultimii 5-6 ani, în protecţia cetăţenilor, în protecţia sănătăţii pacienţilor noştri", a subliniat dr. Oancea.
În calitatea sa de medic primar pneumolog, acesta a subliniat că, alături de prevenţie, şi partea de recuperare trebuie să fie în atenţia specialiştilor.
"Eu sunt un pacient astmatic, la rândul meu am fost un pacient astmatic şi am o boală pulmonară. Din fericire, este bine controlată, avem secţiunea de reabilitare respiratorie. Pentru că, în afară de prevenţie, trebuie efectiv să ne îndreptăm atenţia şi pe partea de fiziokinetoterapie, o parte deseori Cenuşăreasă a medicinei, pentru că kinetoterapia, fiziokineototerapia, balneofiziokinetoterapia sunt nişte specialităţi de care avem nevoie, fie că suntem sănătoşi şi facem sport de performanţă, fie că avem nevoie de reabilitare respiratorie, cardiovasculară, neurologică sau ortopedică. Rolul unui fizioterapeut este vital în reabilitarea noastră şi de a reintegra omul în viaţa socială şi pe piaţa muncii", a subliniat doctorul.
El a precizat că, după pandemia de COVID-16, a apărut medicina preventivă, care se traduce prin vaccinare, şi medicina curativă pentru SARS-CoV-2 şi nu numai, dar că există numeroase persoane care au rămas cu sechele.
"Avem mulţi pacienţi care au rămas cu acele traume fibroase pulmonare. Din nefericire, plămânul nu este un organ care se regenerează, nu-i ca şi ficatul, hepatocritul se poate genera altfel, la pulmonare, nu. Şi atunci, acele traume fibroase trebuie cumva să le conservăm în sensul în care să nu progreseze. Şi atunci, rolul reabilitării respiratorii constă în faptul să salvăm ce a rămas neafectat, ca acele leziuni fibroase să nu mai progreseze", a conchis dr. Cristian Oancea.
Comentează