Deși integrarea europeană este văzută de mulți moldoveni ca o șansă la un trai mai bun, cu salarii mai mari și libertate de circulație, valorile profunde ale Uniunii Europene – cum ar fi respectul pentru lege, lupta împotriva corupției și drepturile fundamentale – rămân adesea abstracte și greu de înțeles pentru o parte semnificativă a populației, în special în mediul rural, unde influențele conservatoare și lipsa accesului la informații variate modelează percepțiile. O spune Mariana Iațco, conferențiară universitară a USM, doctor în științe politice.
În opinia sa, pentru ca valorile europene să devină o parte firească și trăită a vieții cotidiene în Moldova, este nevoie de o abordare prietenoasă și coerentă, pe mai multe niveluri, cum ar fi cel educațional, instituțional, social și emoțional. Nu este suficient să se vorbească despre ele, trebuie să se vadă, să se simtă și să se experimenteze.
„Vreau să spun că, atunci când vorbim despre Uniunea Europeană în percepția moldovenilor, aceasta variază în funcție de factori precum mediul de trai – urban sau rural – nivelul de educație, sursele de informare și experiențele personale sau familiale în UE. Totuși, putem distinge între valori percepute, cum ar fi ce cred oamenii că reprezintă UE, și valorile reale, care se referă la ce ar trebui să fie asociat cu UE”, a declarat Mariana Iațco pentru IPN.
Conferențiara spune că, deseori, UE este văzută ca o oportunitate de a trăi mai bine, în special de către cei care au rude plecate la muncă în țările membre. Adică, bunăstare economică și salarii mai mari. Totodată, posibilitatea de a călători, lucra și studia în spațiul european este o atracție majoră pentru moldoveni. Însă valorile care ar trebui asociate cu UE sunt, de fapt, respectul pentru lege, lupta împotriva corupției, demnitatea umană și drepturile fundamentale.
„Pentru mine, ca profesionistă în educație, UE înseamnă promovarea cunoașterii și inovării, cercetării și adaptării la economia viitorului”, a notat conferențiară universitară.
Mariana Iațco a menționat că, în ciuda faptului că Republica Moldova a adoptat formal parcursul european încă din anii 2000, anumite valori europene sunt în continuare greu de asimilat de o parte semnificativă a populației. E greu de îmbrățișat statul de drept și încrederea în instituții, toleranța și drepturile minorităților (etnice, religioase, sexuale) deoarece există o influență puternică a Bisericii Ortodoxe și o cultură conservatoare, mai ales în zonele rurale.
De asemenea, mulți moldoveni nu cred că poți reuși „pe bune” fără pile, ceea ce contravine principiului meritocrației. Nu suntem deprinși cu pluralismul de idei și gândirea critică, menționează Mariana Iațco.
Doctorul în științe politice explică faptul că un motiv pentru care cetățenii moldoveni nu rezonează profund cu valorile europene este tocmai faptul că ele nu sunt resimțite în viața lor de zi cu zi. Iar când valorile rămân doar la nivel de discurs politic sau teorie, ele par abstracte, străine sau chiar de neînțeles.
„Când supraviețuirea e în joc, cultura socială și democrația se pierd pe fundal. Integrarea europeană nu înseamnă doar adoptarea unor legi, ci înseamnă transformarea culturii politice și sociale. Iar asta necesită timp, efort constant și exemple reale care să inspire încredere pentru oamenii de rând. Mulți moldoveni cred în UE ca ideal economic, dar valorile mai profunde care cer schimbări de comportament și mentalitate sunt mai greu de interiorizat în lipsa unui context care să le facă palpabile și relevante în viața de zi cu zi”, mai spune Mariana Iațco.
Și mesajele politicienilor care se opun vectorului european au un rol în modelarea percepției publice, mai ales în rândul celor vulnerabili informațional, cum sunt persoanele din mediul rural, vârstnici, oameni cu acces limitat la diverse surse de informare. Mesajele anti-europene funcționează pentru că ating emoții colective adânci, precum frici sociale, nesiguranță, lipsa de speranță. Potrivit conferențiarei, din păcate mesajele unor politicieni nu se bazează pe logică, ci pe narațiuni convingătoare emoțional, care oferă certitudini într-o lume instabilă. De aceea, este primordial ca discursul pro-european să nu rămână tehnic și sec, ci să devină empatic, clar și conectat la realitățile cetățenilor.
În viziunea sa, politicienii, instituțiile guvernamentale și cele pro-europene trebuie să vorbească pe limba oamenilor, cu empatie și exemple simple. „Mai puțin jargon european, cum ar fi „acquis comunitar”, „convergență economică” și mai mult pe un ton explicativ cum ar fi, de exemplu, ce înseamnă asta pentru salariul sau pensia ta, sau pentru siguranța copiilor tăi. Oamenii din Republica Moldova trebuie să simtă că UE nu e „departe”, ci este despre ei”, a conchis Mariana Iațco.
Sursa: ipn.md preluat de RADOR RADIO ROMÂNIA
Comentează