Într-o lume tot mai digitalizată, în care ecranele sunt pe cale să cucerească tot mai mult teritoriul bibliotecilor clasice şi al librăriilor cu cărţi tipărite, serviciile poştale sunt tot mai frecvent înlocuite de scrisorile online, iar plicurile cu felicitări transmise la aniversări sau diverse sărbători au fost înlocuite de variante aflate la un click distanţă, scrisul de mână a fost vedeta concursului "Marea Dictare Urbană" (MDU) care s-a desfăşurat, duminică, în Piaţa Libertăţii din Timişoara.
Casa de Cultură a Municipiului Timişoara (CCMT), care a organizat prima ediţie a evenimentului, a amenajat 500 de mese cu scaune, ca la şcoală, transformând Piaţa Libertăţii într-o imensă clasă, cu elevi de toate vârstele, de la 9 ani până la seniorii care au adunat 99 de toamne pe tâmple.
Directoarea CCMT, Camelia Mingasson, a declarat, pentru AGERPRES, că "Marea Dictare Urbană" de la Timişoara este un concurs inedit, inspirat din proiectul parizian "La Grande Dictee des Champs Elysees", al scriitorului şi criticului literar Bernard Pivot.
Aflat la prima ediţie, concursul, care aduce un omagiu special Limbii Române, s-a bucurat de o participare neaşteptat de numeroasă, cu concurenţi de toate vârstele, veniţi şi din judeţele vecine, care sunt fascinaţi de scrisul de mână, de arta scrisului frumos, caligrafia, de gramatica limbii naţionale, dar şi de dorinţa de a aşeza pe coala de examen cele mai frumoase rânduri de literatură.
"Într-adevăr, limba română este într-un impas, în acest moment, şi are nevoie de mobilizare publică, astfel încât să ne îndreptăm spre orizonturi mai bune. Am rămas surprinsă să constat că în doar câteva ore de la anunţarea concursului, toate cele 500 de locuri s-au ocupat, iar astăzi mai căutăm mese pe unde să se aşeze şi alţi doritori să participe la Marea Dictare Urbană. Invitaţii speciali sunt actorii Medeea Marinescu, Bogdan Spiridon şi Matei Chioariu. Cei doi actori timişoreni vor scrie două texte din autori români contemporani, despre Timişoara, iar ca element de departajare va fi un text deja preimprimat pe foile de concurs, în care au fost strecurate intenţionat câteva greşeli, pe care concurenţii va trebui să le corecteze. Ca criteriu de departajare este proba de caligrafie", a preciza Camelia Mingasson.
Organizatorii le-au asigurat tuturor concurenţilor foi şi instrumente de scris.
O comisie formată de patru profesori de limba română şi un preşedinte corectează lucrările, luni şi marţi, după care vor fi anunţate rezultatele.
Concursul are şi premii atractive asigurate de sponsori: locul I primeşte 3.000 de lei, locul II va fi recompensat cu 2.000 de lei, iar locul III, cu 1.000 de lei, dar şi multe alte premii speciale oferite de sponsor.
"De ce mai este important scrisul de mână? Pentru că stimulează procesele cognitive, îmbunătăţeşte memoria şi concentrarea, ajută la dezvoltarea limbajului, a conexiunilor interneuronale, se fixează mai bine informaţiile în memorie, obligă creierul să proceseze informaţia mai profund, ajutând la reţinerea şi stocarea ei pe termen lung. Sunt multe beneficii pe care scrisul de mână le aduce. De aceea, noi am considerat că este bine să ne implicăm în susţinerea evenimentului", a explicat sponsorul Marii Dictări Urbane, Florin Moldovan.
Privind rândurile "elevilor" MDU, care şi-au ocupat locurile înainte de a suna clopoţelul, remarci că limba română nu a capitulat în faţa calculatorului, caligrafia rămânând o artă în care dansul mâinii exprimă sufletul cuvintelor aşezat pe hârtie, fiind muzică pentru ochi.
"Am venit la acest concurs pentru socializare, dar şi pentru a-mi reconstitui capacitatea intelectuală de a scrie şi de a citi. Eu mă conformez întru totul regulilor Academiei Române. Tinerii de azi sunt foarte superficiali. Am copii, am nepoţi, m-am străduit să-i învăţ să scrie corect limba română. Cu ei am reuşit, dar am văzut alţi copii, care nu respectă nicio regulă", a declarat, Mihai Bonchiş, care are 83 de ani.
Miruna este în clasa a IV-a şi a venit la concurs adusă de mamă.
"Îmi place să scriu de mână şi voiam să văd care e diferenţa între felul în care scrii la şcoală, pentru că aşa trebuie, şi cum e să dai un test după dictare când nu e obligatoriu. Doamna învăţătoare este foarte severă cu noi la scris", a povestit Miruna.
Arta scrisului frumos, caligrafia, apărută în culturile străvechi ale Egiptului Antic, când prin hieroglife se înregistrau istoria şi religia, iar în China era practicată de elitele culturale, a avut un rol esenţial în Europa Medievală, pentru transcrierea manuscriselor religioase în mănăstiri, unde s-au dezvoltat stiluri ca uncialul şi carolingianul. În secolul trecut, caligrafia europeană a renăscut sub mâna lui Edward Johnston, considerat părintele caligrafiei moderne.
Pe teritoriul României de azi, caligrafia a apărut odată cu textul chirilic care se folosea pentru scrierea textelor bisericeşti şi dezvoltându-se în secolele XIV-XV, când cultura slavă şi influenţele bizantine au câştigat teritoriu. Apoi, sub influenţa alfabetului latin, în secolul XVI, caligrafia a evoluat, odată cu tipografia.
"Transcrierea textelor sacre, prin caligrafie, era ea însăşi o formă de 'participare la sacru', nu doar o formă de multiplicare a conţinutului biblic. Cel care o realiza era, în felul lui, un mesager. Caligrafia, o modalitate de revelare a adevărului şi frumuseţii lui. Caligrafia era, aşadar, un alt mod de a arăta că 'la început a fost Cuvântul'", a punctat, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, Tudor Creţu.
Comentează