Mercenarul Horațiu Potra nu va mai fi ținut în regim de maximă siguranță în penitenciar. Judecătoria Sectorului 5 a decis ridicarea acestui statut, după ce a admis contestația depusă de Potra împotriva deciziei luate anterior de comisia Penitenciarului Rahova.
Potra, acuzat că ar fi condus un grup paramilitar pregătit să deturneze protestele izbucnite după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, se afla în regim de maximă siguranță încă din luna ianuarie.
„În baza art. 39 alin. (14)-(19) din Legea 254/2013, admite contestaţia formulată de petentul Potra Horațiu, .., cu domiciliul procesual ales în municipiul ..., împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul București - Rahova cu nr. 11 din data de 13.01.2026. Desființează încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul București - Rahova cu nr. 11 din data de 13.01.2026 şi, rejudecând, desființează procesul verbal de evaluare a riscului nr. 13 din data de 12.01.2026 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova și, totodată, dispune declasificarea petentului din categoria persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă“, se arată în minuta instanței.
Decizia instanței schimbă regimul de detenție
Regimul de maximă siguranță presupune condiții mult mai stricte de detenție: izolare sporită, număr redus de colegi de celulă și acces limitat la activități sau la timpul petrecut în aer liber.
Magistrații au decis însă că încadrarea dispusă de penitenciar trebuie revocată, astfel că Potra va fi tratat ca ceilalți deținuți aflați în arest preventiv.
Episodul care a tensionat procesul
Decizia instanței vine după un episod tensionat petrecut chiar în sala de judecată. În timpul procedurilor, Horațiu Potra a leșinat, moment în care a cerut magistraților să îi fie schimbat regimul de detenție.
După această hotărâre, Potra încearcă o nouă mutare juridică: solicită din nou eliberarea din arest preventiv.
Dosarul în care este cercetat vizează acuzații grave privind organizarea unei structuri paramilitare care ar fi fost pregătită să intervină în contextul protestelor declanșate după anularea alegerilor din 2024.
Cine este Horațiu Potra
Horațiu Potra este un fost luptător în Legiunea Străină, om de afaceri din Mediaș și fost contractor de securitate în Africa, devenit în ultimii ani o prezență constantă în dosare penale și controverse publice.
A activat între 1992 și 1997 în Legiunea Străină, apoi a lucrat în structuri private de securitate internațională, inclusiv în Africa, unde a coordonat dispozitive de protecție pentru companii miniere și demnitari. A colaborat strâns cu omul de afaceri Frank Timiș, fiind șef al securității în mai multe proiecte miniere din Africa de Vest. Ulterior, a lucrat și pentru entități economice cu capital chinez, în zone de conflict precum Sierra Leone și Republica Centrafricană.
În România, Potra a intrat în atenția publică încă din 2010, când a fost vizat într-un dosar DIICOT privind trafic de droguri. A fost achitat ulterior. De-a lungul timpului, numele său a mai apărut în investigații jurnalistice legate de afaceri miniere, tentative de achiziții de armament și conexiuni internaționale controversate.
Relația cu Călin Georgescu și dosarele recente
Începând cu 2024, Horațiu Potra a devenit o figură asociată cu fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Fotografii și întâlniri între cei doi au fost confirmate public, după ce inițial Georgescu negase că îl cunoaște.
În decembrie 2024, Potra a fost reținut de poliție după ce, în mașina sa, au fost găsite arme albe și un pistol. A fost plasat sub control judiciar, cu brățară electronică și interdicția de a părăsi județul Sibiu, însă Tribunalul Prahova a ridicat ulterior măsura.
În februarie 2025, numele său a apărut din nou într-un dosar instrumentat de Parchetul General, în cadrul unui amplu val de percheziții. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, în cauză sunt vizate acuzații precum: acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, instigare publică, inițierea sau sprijinirea unor organizații cu caracter extremist, fals în declarații privind finanțarea campaniilor electorale.
În același context, Călin Georgescu a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni similare.
Mercenarii din Congo
Un alt episod intens mediatizat a fost legat de activitatea românilor trimiși în Republica Democratică Congo pentru instruirea armatei locale. Firma asociată cu Potra a recrutat foști militari români, remunerați cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună. În 2024, doi dintre aceștia au murit în atacuri ale rebelilor. În 2025, Potra a fost implicat în evacuarea românilor din zona de conflict.
Averea și poziția publică
Conform declarației sale de avere, Horațiu Potra deține zeci de terenuri și imobile, 15 kilograme de aur în lingouri, conturi bancare consistente și firme cu cifre de afaceri de milioane de lei. În 2023, a declarat venituri de peste un milion de euro din activități de pregătire fizică și consultanță.
Comentează